Despre oras

DESCRIERE

De la începutul existenţei sale, datată scriptic în a doua jumătatate a sec. al XIII-lea, localitatea a purtat numele de Sent Marton, sau, în limbajul latinizat al cancelariilor vremii, „terra Tycheum Sent Marton”. Mai apoi, în anul 1278 şi mai târziu, la 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În epoca modernă apare în grafia maghiară cu numele de „Dicsőszentmárton”, în 1854. Pentru limbajul poporului era cunoscut sub numele de Sanmartin, CoroiSanmartin, Diciosanmartin, s.a. după cum era consemnat în toate documentele vremii până în anul 1940.
Prima erată, publicată în Monitorul Oficial nr.23/28-I-1926, pg.1034 rectifica numele orasului „Târnava-Sanmartin” în Diciosânmartin, sub această denumire continuând până la 3 mai 1941, când Monitorul Oficial comunică noua schimbare a numelui localităţii în Târnăveni.
Existenţa comitelui Martin, ai cărui fii: Martin, Balod şi Toma vânduseră domeniul pe malul Târnavei Mici, numit „Tyceum Sent Marton” din care trei case aparţineau parohiei Sf. Martin, comitelui Herbort şi fratelui său, Laurenţiu la 1225 duce la concluzia că aici a existat o localitate veche, mult înainte ca proprietarul menţionat, comitele Martin, să devină stăpânul acestui domeniu.
Din anul 1950 până în anul 1968 la Târnăveni au funcţionat Tribunalul Raional şi Judecătoria, Notariatul de Stat, un Barou al avocaţilor şi Cartea funciară, ulterior transferate la Târgu Mureş.
Funcţia de primar al Consiliului Orăşenesc a fost deţinută între anii 1948-1989 de către următorii:
› 1948 – Puşcaş Gheorghe
› 1952 – Kotian Iosif
› 1956 – Petru Naftailă
› 1962 – Mihu Ioan
› 1968 – Buda Ieronim
› 1978 – Oltean Ioan
› 1984 – Blajan Vasile

După revoluţia din 1989, desfăşurată în mod paşnic la Târnăveni, la nivelul unor demonstraţii, are loc o schimbare a primarilor în intervale de câteva luni. Primăria oraşului a fost condusă, pentru prima dată după un interval de 50 de ani de către un consiliu, alcătuit din 21 de consilieri şi un primar ales în mod democratic.
La data de 16 decembrie este inaugurat noul sediu al Judecătoriei şi Parchetului, urmând a se stabili în anul următor Cartea funciară şi Notariatul de la Târnăveni, după 27 de ani de întrerupere.
În primele luni ale anului 1996, oraşul Târnăveni a fost declarat Municipiu

ASEZARE

Municipiul Târnăveni este încadrat între paralela 46, 19′ latitudine nordică şi meridianul 24, 18′ longitudine estică, în zona de podiş a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept.
Relieful a determinat extinderea oraşului în jurul a două străzi paralele cu direcţia râului, intersectate de şase străduţe, situate în partea de nord a Târnavei.

Partea de est cuprinde satul Cuştelnic, asimilată oraşului spre sfârşitul anului 2000, prin referendum local. În partea de vest şi sud, peste râul Târnava Mică, se află comuna Adămuş, Boziaşul şi Botorca, ultimele doua fiind incluse administrativ oraşului Târnăveni în anul 1950.
Prin construirea spitalului şi a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localităţii, mutându-se bariera localităţii de la podul Târnavei pe linia căii ferate.

Căi ferate

Târnăveniul este traversat de calea ferată Blaj-Praid.

Şosele

Târnăveniul este traversat de următoarele drumuri:
› DN 14A Iernut – Mediaş
› DJ 117 Târnăveni – Blaj
› DJ Târnăveni – Căpâlna – Ungheni
› DJ 142 Târnăveni – Bălăuşeri

Municipiul Târnăveni este situat la următoarele distanţe faţă de principalele oraşe din zonă:

› Târgu Mureş (via Iernut) – 47 km
› Târgu Mureş (via Căpâlna) – 37 km
› Cluj-Napoca – 102 km
› Sibiu – 78 km
› Mediaş – 25 km
› Blaj – 36 km

HARTA


Vizualizare hartă mărită