„Şcoala Altfel” la Bobohalma: „Sărbătorim centenarul Marii Uniri“

Structura: Şcoala Primară „DECEBAL“, din Bobohalma a fost gazda Şcolii Gimnaziale „Avram Iancu“, Târnăveni care au desfăşurat în „Şcoala Altfel”, cu elevi din clasele PREGĂTITOARE – I – IV mai precis în data de 28 martie 2018, activităţi culturale şi meşteşugăreşti în cadrul Proiectului „Sărbătorim centenarul Marii Uniri“, cu subtema: „Tradiţii şi obiceiuri locale“.

Învăţătoarele Lupean Dana şi Deteşan Mirela le-au povestit copiilor despre cunoaşterea meşteşugurilor tradiţionale, a portului popular, a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, de preţuirea valorilor patrimoniului local, care sunt sursă de inspiraţie pentru noile generaţii şi despre conservarea moștenirii culturale. Sub atenta supraveghere a d-lor învăţătoare Amăriucăi Teodora şi Nan Angela, copiii au învăţat în Atelierul „Zestrea strămoşescă“ cum se ţese la gherghef cu pânză sau hârtie colorată, cum se copiază un model popular de pe un prosop cusut cu cruciuliţe şi cât de bine e să fim uniţi ca lucrul să meargă mai cu spor. Fiecare şcoală a prezentat şi un moment cultural, cu poezii şi cântece patriotice sau despre sat, şezătoare şi o scenetă „Satul de vacanţă“.

Deşi la şcoală vorbim la disciplinele Educaţie civică, Geografie, Istorie, Limba şi literatura română despre „Comunitatea locală“, implementăm proiecte ca „Tradiţii şi obiceiuri locale“, le povestim adesea de „comoara uitată din podul casei străbunicilor“, culegem fel de fel de informaţii sau cerem copiilor să aducă obiecte vechi pentru o mini-expoziţie, totuşi am constatat că lumea nu a fost învăţată să păstreze sau să conserve patrimoniul spiritual, inestimabil care oglindește forța creatoare a românilor de pretutindeni şi abandonează cu uşurinta tradiția și moștenirea lăsată de strămoși. Ca și în alte domenii, familia, școala și biserica, au un rol deosebit în păstrarea și eternizarea tradițiilor. De aceea se cuvine să abordăm cu toată seriozitatea problema păstrării valorilor identitare, mai ales în această perioadă de tranziție, când în societatea tradițională românească se simte tot mai mult mișcarea către lumea tehnologică și pierderea cu timpul, a patrimoniului încă viu
Prin înfiinţarea Cabinetului etnofolcloric dorim să arătăm copiilor valorile autentice, valori tradiţionale săteşti şi să dovedim că satul este un izvor nesecat de inspiraţie folclorică. Atelierul „Zestrea strămoşească“ este o punte de idei şi iniţiative între generaţii menite să promoveze motivele tradiţionale româneşti. Pornind de la Proiectul „Tradiţii şi obiceiuri locale“, prin divese activităţi meşteşugăreşti atelierul este un proiect de intervenţie culturală și educaţie prin artă adresat copiilor în „Școala altfel 2018“.

Să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile cu care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români. Să le sădim în suflet acele elemente definitorii ale identităţii neamului românesc, fără de care nu am putea ştii de unde venim şi cine suntem pe acest pământ.
Aşa că putem începe cu exemple de bună practică având ca obiectiv „salvarea și conservarea patrimoniului rural“. Bobohalma este încă un colt de rai ardelenesc care mai păstrează izul tradițional, dar şi autenticitatea acestor frumoase meleaguri, este locul unde întâlneşti oameni simpli, harnici şi frumoşi la trup şi suflet, ospitalieri, care îți dezvăluie viața trudită prin muncă şi sudoare, răscolită acum de amintiri, locul unde s-a născut cultura, unde se conservă şi supraviețuiesc valori păstrate încă nealterate, într-un izvor nesecat de spiritualitate, tradiții şi obiceiuri ale unei culturi autentice populare ce se cer descoperite, puse în lumină şi păstrate cu sfințenie.

Obiectele vechi de sute de ani spun povestea acestei comunității, o lume de bună credinţă aparţinând unor generaţii de oameni harnici şi gospodari, care au trudit la munca câmpului. Am iniţiat şi un proiect plecând de la premisa: ,,Dacă nu ne cunoaştem istoria locală şi rădăcinile, nu ştim cine suntem!”. Cu toţii ştim că folclorul este din ce în ce mai puţin prezent în viaţa şcolarilor mici, ajungându-se chiar la necunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice zonei din care provin, dar şi a meşteşugurilor tradiţionale. Copiii trebuie să fie învăţaţi despre ceea ce-i reprezintă şi de-aceea dorim să-i învăţăm să iubească tot ce-i românesc. Schimbările petrecute în lumea rurală, în direcția urbanizării, pe lângă rolul lor benefic al civilizației, în plan spiritual au fost abandonate obiceiurile și tradițiile creștine. Depopularea satelor este, de asemenea, un factor care a dus la pierderea multor comori pe care la Cabinetul etnofolcloric al şcolii acestea sunt puse în valoare.
Tocmai de-aceea ne-am gândit că încă se mai pot salva multe obiecte valoroase. Cu toţii trebuie să luptăm pentru conservarea moștenirii culturale. Am îndemnat generaţia tânără să strângă arta populară, ţesături fel de fel. Ne dorim ca urmaşii să ştie cum au trăit oamenii de aici şi care au fost preocupările lor. Să cunoască relația condiției umane cu trecutul său. Istoria recentă a satelor românești arată că dispariția anumitor valori și a moștenirii culturale a lăsat un gol imens în sufletul fiecărui român și a antrenat o criză de identitate culturală. Conservarea lor se poate face sub forma unor „adevărate lecții de meșteșug autentic și repere identitare“.

Coordonatorii activităţii: PROF. ÎNV. PRIMAR DETEŞAN MIRELA, PROF. ÎNV. PRIMAR LUPEAN DANA, PROF. ÎNV. PRIMAR AMĂRIUCĂI TEODORA, PROF. ÎNV. PRIMAR NAN ANGELA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.