Alimentele moderne care provoacă daune la nivelul ADN-ului, determinând mutații genetice

        Cât de importante sunt alimentele pe care le consumăm? Foarte importante! Pe lângă riscul genetic de boli moștenite, în ultimul secol, bolile moderne și foarte frecvente au o mare legătură cu alimentația… Studiul briliantului cercetător Francis Pottenger, declara “Degenerarea fizică cauzată de o dietă săracă la mamă este moștenită la urmași și transmisă prin a treia generație. Dar atunci când dieta unei mame este hrănitoare, nu numai că beneficiază de o sănătate bună, la fel, face și urmașii ei”. Sau, aș spune mâncarea pe care o mâncăm în fiecare zi influențează, determină boala sau starea de sănătate, nu numai în noi înșine, ci și la copiii, nepoții, chiar și strănepoții noștri, născuți sau nenăscuți încă.

     Alimentele procesate și modificate genetic provoacă daune ADN-ului. O dată cu deschiderea granițelor și a orizonturilor, au apărut și la noi în țară, tot felul de alimente noi, sau soiuri de alimente locale, au fost înlocuite, spre exemplu, cartofii noștri locali, din sursă sigură, gustoși, au fost înlocuiți cu un soi asupra căruia s-a intervenit prin inginerie genetică, un singur cartof, cântărește cât patru locali, iar gustul nu este nici pe departe cel cunoscut. Oricare ar fi avantajele noului sistem industrial, acesta nu va putea niciodată îndeplini cerințele biochimice ale corpului uman, astfel degeaba consumăm roșii frumoase și aspectuoase, fără nici un miros, iarna, la prima mușcătură, nu simți decât un gust fad, care nu are nici o legătură cu roșia noastră parfumată și delicioasă, iar mineralele și vitaminele furnizate, sunt minime, în schimb fructul abundă în pesticide și conservanți, care vor produce în timp daune la nivelul ADN-ului.

     De-a lungul existenței noastre, genele noastre au demonstrat că sunt foarte adaptabile la oferta alimentară disponibilă și la o mare varietate de diete. Genele noastre s-au adaptat treptat la noile moduri de a mânca. Spre exemplu – oamenii au trebuit să se adapteze la lactoza și gluten. Populațiile care au fost expuse la lactate și cereale pentru cele mai lungi perioade de timp au moștenit capacitatea de a metaboliza aceste alimente. Aproximativ 35%  din populația globului este intolerantă la lactoză, în comparație cu doar 2% la sută dintre suedezi sunt intoleranți la lactoză. De ce? Laptele, în condiții de frig, lipsă de hrană, era ușor de procurat și prin consum regulat, au devenit metabolizatori și toleranți.

      Noua epocă a alimentelor procesate, este aici… Ușor de preparat și prețurile mici au fost suficiente pentru a păcăli oamenii să creadă că alimentele procesate și modificate genetic vândute pe scară largă în supermarket sunt bune, delicioase și sănătoase. Organismul fiind bombardat, efectiv din toate părțile, și mai ales că ingredientele sunt nocive, adaptarea eșuează. Iată doar câteva dintre cele mai folosite și mai periculoase alimente procesate găsite în toate magazinele în aceste zile și impactul lor asupra ADN-ului nostru:

  1. Porumbul. Este cultura cea mai importantă fiind modificată genetic aproape în totalitate. Este adăugat la un număr imens de preparate porumbul şi amidonul din porumbul modificat genetic. Astfel, amidonul se foloseşte pentru sosuri sau diverse creme. De asemenea, siropul de porumb cu fructoză ar putea conţine ingredienţi din porumb modificat genetic. La fel şi unele tipuri de îngheţată care pot conţine sirop de porumb cu fructoză, amidon de porumb, etc. Și să nu uităm și de animalele hrănite cu porumb modificat genetic, evident că și consumul de carne din aceste animale produce daune la nivelul AND-ului uman.
  • Acizi grași Omega 6 procesați și acizi grași trans. Prelucrarea uleiurilor vegetale bogate în omega 6 – cum ar fi uleiurile de porumb, soia, determină dezechilibrul raportul dintre acizii grași omega 6 și omega 3 și este motivul pentru care un procent ridicat din populație este diagnosticată cu boli de inimă, cancer, rezistență la insulină și diabet, obezitatea, artrită și alte afecțiuni inflamatorii.
  • Zahărul. Ce amprentă genetică lasă zahărul din băuturi răcoritoare, deserturi și alte dulciuri procesate în corpul nostru? V-am vorbit pe larg într-un articol. Cu cât consumul este mai abundent, iar organismul nu conține suficienți antioxidanți, radicalii liberi vor oxida și apar daune ireparabile la nivelul celulelor și al ADN-ul.
  • Soia. Se găsește în tofu, produse vegetariene, ulei de soia, făină de soia și numeroase alte produse, soia este modificată, de asemenea, pentru a rezista erbicidelor, astfel fiind asociată cu mai multe probleme pancreatice. 
  • Aspartamul. Conform Agentiei de Protectie a Mediului, aspartamul este o substanță chimică care cauzează neurotoxicitate, fiind fabricat din bacterii modificate genetic.
  • Uleiurile de rapiţă și in.Aproximativ 90% din culturi sunt modificate genetic, pentru a rezista la erbicidul glifosat. Uleiul de rapiţă este folosit la gătit, la fabricarea margarinei (care oricum nu este un aliment sănătos) dar şi în crearea biocombustibililor, iar uleiul de semințe de in la asezonarea salatelor.
  • Uleiuri vegetale. Majoritatea amestecurilor de uleiuri vegetale sunt derivate din porumb, bumbac, rapiţă, soia toate modificate genetic. Cand vine vorba de uleiurile de gatit, opțiunea cea mai bună o reprezintă produsele a căror etichetă specifică faptul că sunt nemodificate genetic. Personal recomand uleiul de măsline extravirgin, în sticlă brună, presat la rece și organic sau bio.
  • Sfecla de zahăr, Peste 50% din zahărul de pe piaţa din România, provine din sfeclă de zahăr. Sfecla de zahăr modificată genetic reprezintă 90% din totalul recoltelor.
  • Roșiile. Au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi, prevenindu-se alterarea lor care, în mod natural, are loc rapid și este evident că au o valoare nutritionala redusă.

,

  1. Laptele și carnea de vită. Hormonii de creştere asociati cu rBGH se injectează bovinelor pentru a creşte producţia de lapte. Hrana vitelor conține lucernă, porumb sau soia, toate modificate genetic. Cand vitele consumă aceste produse modificate genetic, devine o parte integrantă a cărnii lor. O soluție ar fi laptele organic sau cel de capră și evitarea hormonilor de creștere bovini. Dar, pentru a evita complet hormonii de creștere bovini, trebuie eliminate și alte produse care pot conține lapte, pentru ca și acesta poate proveni de la vacile injectate cu hormoni.
  1. Formulele de laptele praf pentru bebelusi. Formulele infant care conțin rGBH si soia modificată genetic sunt, din păcate baza pentru cele mai multe produse de lapte praf pentru bebeluși, cu exceptia celor care sunt notificate ca fiind organice. Studiile arată că bebelușii hrăniți cu formulă de lapte praf, care conțin OMG (organisme modificate genetic) sunt mai predispuși la afectiuni cronice de-a lungul vieții. 
  1. Zucchini. Legumamodificată genetic conține o proteină toxică care o ajută să fie mai rezistentă la insecte, dar o parte din insecticid rămâne în organism și în cantitate mare poate produce daune la nivelul ADN-ului.
  1.  Vitaminele sintetice, neorganice. Multe vitamine, inclusiv vitaminele destinate copiilor, folosesc produse “vegetale” ca bază. Din păcate, cele multe din aceste “vegetale” provin din porumb și produse din soia; mai mult, multe contin si aspartam si uleiuri hidrogenate. Dacă utilizezi vitamine și îți pasă de sănătatea ta, alege-le pe cele organice sau care nu conțin OMG (organisme modificate genetic).
  1. Papaya de origine Hawaiană. Acest tip de papaya este modificat genetic pentru a rezista unui virus specific zonei Hawaii. Planta conține ADN din virusul Ringspot, la fel ca persoanele care o consuma.
  1.  Dovleac plăcintar. Multe specii de dovleac au fost modificate genetic pentru a combate bolile care le afecteaza. Optiunea cea mai buna este dovleacul organic.

     Acestea sunt doar 15 dintre cele mai răspândite alimente cu OMG găsite în supermarket. Problemele începe cu disconfort digestiv, scăderea imunității și, în cele din urmă, tumori și cancer, toate din cauza afectării celulelor și a ADN-ului.

    Data viitoare, când vei cumpăra un produs, alege să fie organic, bio sau cel puțin local, din sursă sigură.

Biolog, nutriţionist Carmina Stroia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.