Basmele apei românești! Situații similare, dar abordări diferite la Târnăveni și Prahova

Criza apei din Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, escaladează rapid.

Cel mai tensionat moment al ședințelor convocate la nivel județean a fost dezvăluit chiar de șeful ESZ Prahova. Bogdan Chițescu susține că ministrul Mediului a exercitat presiuni pentru ca apa menajeră – netratată corespunzător și cu risc biologic – să fie introdusă pe conducte, doar pentru ca oamenii „să poată trage apa la WC”. „Astăzi, în ședință, dânsa a spus că a auzit că în alte județe se poate da apă menajeră care să poată fi folosită la toaletă. Noi i-am replicat că nu putem. Ne-a spus să anunțăm pe Facebook că nu e pentru băut, doar pentru menaj”. Dar DSP a intervenit: «Atâta timp cât suntem aici, nu vom da apă în acest fel»”, a precizat Chițescu. Directorul DSP Prahova a avertizat că o astfel de apă poate conține „sedimente, metale, exces de aluminiu, bacterii precum Clostridium”, ceea ce ar transforma o criză de infrastructură într-o criză sanitară.

La Târnăveni în schimb nu a existat nicio problemă în a se furniza apă menajeră pe instalație. Desigur că nici până în ziua de azi nicio autoritate publică nu a prezentat vreun buletin de analiză oficial asumat cu gradul de poluare al râului Târnava Mică. Dar, cei interesați pot consulta buletinele de analiza prezentate de ANAR din ultimii cinci ani, care au arătat că periodic apa din Târnava Mică era poluată de la salina Praid cu diferite cloruri.

Începând de vineri, 28 noiembrie, 12 localități din Prahova – printre care Câmpina, Breaza și Cornu – au rămas brusc fără apă, iar efectele s-au extins rapid în Dâmbovița, inclusiv la Moreni, unde oamenii nu mai pot folosi nici toaletele. Cauza, potrivit autorităților locale și operatorilor, a fost turbiditatea extremă a apei din acumularea Paltinu, o consecință directă a lucrărilor operate de Apele Române și aprobate de Ministerul Mediului.

„Apele Române ne-au spus doar că va fi apa mai murdară, dar că vor lăsa rezerve suficiente. În realitate, au lăsat prea puțină apă și plină de nămol”, a explicat Chițescu, precizând că operatorul a constatat încă de săptămâna trecută că nu există debite suficiente pentru distribuție.

Deși contextul era cunoscut la nivel central încă din iunie, când Apele Române au început lucrările fără a anunța operatorul, ministrul Diana Buzoianu a susținut public, pe 26 noiembrie, că lucrările „sunt controlate”, „nu reprezintă niciun pericol pentru oamenii din aval” și că alimentarea cu apă este „în continuare accesibilă pentru toată lumea”. La doar câteva zile distanță, două județe au rămas fără apă, iar propria instituție – prin Apele Române – a recunoscut în ședință că „a greșit estimarea” și a anunțat amânarea lucrărilor cu 150 de zile. 

CNSU a adoptat duminică, 30 noiembrie, o hotărâre prin care aprobă distribuirea de apă potabilă din rezervele de stat, precum și dispunerea unor măsuri de urgență pentru sprijinirea populației din Prahova și Dâmbovița, unde alimentarea cu apă este sistată.

Măsura vine ca urmare a scăderii semnificative a nivelului apei în acumularea Paltinu, determinată de pregătirile pentru lucrări hidrotehnice la baraj, precum și a turbidității ridicate cauzate de fenomenele hidrologice. Aceste condiții au condus la întreruperea alimentării cu apă potabilă în 13 localități din Prahova și o localitate din Dâmbovița, afectând peste 107.000 de locuitori.

Alimentarea cu apă a mai multor localități din județul Prahova a fost sistată, duminică dimineață, pe fondul turbidității ridicate a apei din lacul de acumulare Paltinul, ca urmare a precipitațiilor abundente din cursul nopții de sâmbătă spre duminică, au informat reprezentanții Administrației Naționale ‘Apele Române’. Probleme similare sunt și în județul Dâmbovița.

Apele Române precizează că realimentarea cu apă a localităților afectate va putea fi posibilă după 72 de ore de la încetarea precipitațiilor.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: Pe termen mediu, lucrările care trebuie să fie realizate la Paltinu necesită coborârea nivelului apei sub un prag care va putea fi atins, cel mai probabil, în următoarele 6 luni. Experții din şedința de astăzi au menționat expres că aceste lucrări sunt critice pentru a asigura siguranța barajului și a populației în context de viituri și pentru alimentarea cu apă. În această perioadă este posibil să mai intervină situații similare precum cea din aceste zile, motiv pentru care este necesar ca toate autoritățile să aibă planuri realizate pentru suplimentarea rezervelor de apă. Autoritățile din subordinea Ministerului Mediului vor lucra alături de autoritățile de la nivel local în acest sens.

La Târnăveni au trecut cele șase luni iar soluțiile propuse încă nu au fost puse în practică. Stațiile de desalinizare se află însă acum la Târnăveni și sunt în teste.

Nimeni nu a răspuns până în ziua de azi de catastrofa de la Praid!

De plătit, au plătit locuitorii din Târnăveni!