CCR a respins sesizarea președintelui privind legea care poate debloca lucrările la barajul de la Răstolița

Lucrările la barajul de la Răstolița ar putea continua, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de președinte privind legea de modificare a OUG 57/2007, act normativ care vizează proiectele hidroenergetice începute înainte de 2007.

Potrivit deputatei Dumitrița Gliga, legea adoptată de Camera Deputaților în octombrie 2025 a fost declarată constituțională și urmează să fie promulgată. Modificarea introduce posibilitatea schimbării limitelor ariilor naturale protejate în cazul unor amenajări hidroenergetice aprobate înainte de 29 iunie 2007, aflate în execuție sau demarate anterior acestei date.

Textul citat de parlamentară prevede că autoritatea centrală pentru protecția mediului poate dispune, în termen de 60 de zile, scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă acestea sunt necesare unor obiective hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat înainte de termenul menționat. Noile limite ar urma să fie trasate astfel încât amenajarea hidroenergetică, inclusiv drumurile de acces, stațiile și liniile de evacuare a puterii, să rămână în afara ariei protejate, cu o zonă tampon de minimum 100 de metri.

În cazul barajului de la Răstolița, Guvernul a aprobat în aprilie 2025 scoaterea din fondul forestier a suprafețelor aferente lacului de acumulare și unei părți din drumurile de acces, pentru ca lucrările să poată fi finalizate. Din suprafața totală vizată, de 37,5263 hectare, 0,63 hectare se află, potrivit aceleiași surse, în Parcul Național Călimani.

Dumitrița Gliga susține că această suprafață a fost unul dintre argumentele invocate de organizațiile neguvernamentale în procesele prin care au fost obținute sistarea lucrărilor la Răstolița și suspendarea acordului de mediu, respectiv a hotărârii de Guvern.

Parlamentara afirmă că finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 2007 este importantă pentru securitatea energetică și pentru producția de energie regenerabilă. Ea a mai transmis că, în procesele aflate pe rol, Ministerul Mediului ar trebui să apere interesele statului român, în condițiile în care avizele și acordurile au fost emise de instituții aflate în subordinea ministerului.

Sursa: Dumitrița Gliga