Ce jocuri face prinţul Charles în pădurile româneşti

Sunt doar niște miliardari interesați de sănătatea planetei? Ori în spatele filantropiei lor se ascund interese financiare pe termen lung, care scapă, deocamdată, puterii de înțelegere a unor cetățeni mai preocupați de ce pun în strachină azi, decît de ce se va întîmpla cu țara lor peste niște ani? O întrebare legitimă, consideră site-ul Inpolitics.ro, în cazul misterioasei fundații patronate de Prințul Charles, despre care tocmai s-a aflat că vrea să cumpere o halcă uriașă din pădurile României. Prinț ai cărui co-naționali au creat proverbul de legendă ”nimeni nu îți dă un prînz gratuit”.

Potrivit The Scotsman, imediat după 1989 pădurile României au trezit interesul unor companii multinaţionale care se ocupă de exploatarea forestieră şi care au reuşit să cumpere promiţând investiţii masive, locuri de muncă şi oferte bune celor care şi-au primit pământurile în urma retrocedărilor.

Într-o precizare transmisă presei, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti neagă informaţiile potrivit cărora prinţul Charles ar urma să achiziţioneze o suprafaţă întinsă de pădure în România. „Contrar unor informaţii apărute în mass media în cursul zilei de astăzi, ASR Prinţul de Wales nu este implicat în achiziţia a 100000 de hectare de pădure în România şi nu patroneazã Fundaţia Conservation Carpathia. Alteţa Sa Regală susţine în continuare protejarea patrimoniului natural unic din România, prin intermediul Fundaţiei sale lansate în timpul vizitei din luna iunie a acestui an”, arată sursa citată.

Fundaţia Conservation Carpathia (FCC) deține, deja, peste 16.000 de ha de pădure în România, după cum au declarat pentru economica.net oficiali ai Fundaţiei. Potrivit acestora, suprafeţele achizitionaţe deja se află la Leoata, Piatra Craiului şi Iezer Păpuşa, iar valoarea investiţiei de până acum se cifrează la aproximativ 40.000 de euro, banii provenind de la fundaţii şi filantropi internaţionali.

Peste o sută de mii de ha de pădure, cumpărate, nu concesionate, înseamnă că fundația devine cel mai mare proprietar de teren din România. La un preț al hectarului de pădure de minim 5000 de euro ar însemna o investiție de jumătate de miliard de euro.

Analizînd componența consiliului de administrație al fundației, lucrurile devin și mai interesante.
Nume grele, foarte grele, din domeniul businessului.

Veritabili rechini ai afacerilor.

În cap de listă, alături de sora sa, se află miliardarul elvețian Hansjörg Wyss, unul dintre cei mai bogați afaceriști mondiali, cu peste 6,1 miliarde de euro avere. El e fondator al unei uriașe companii de proteze medicale, Synthes, aflată recent în epicentrul unui mega-scandal în SUA, după ce s-a descoperit că a derulat teste ilegale pe pacienți umani, avînd drept rezultat decese. Wyss s-a aflat pe lista acuzaților, reușind să scape de pușcărie, spre deosebire de directorii executivi ai companiei.

Alt nume greu e al lui Anders Holch Povlsen. Famila Povlsen e a doua, ca forță financiară, din Danemarca, după cei de la Maersk, cu 5,8 miliarde de euro. Povlsen e patronul companiei de îmbrăcăminte Bestseller și un mare propietar de terenuri, în special în Scoția, unde tranzacțiile sale au născut vii controverse. De aici, în mod cert, interesul presei scoțiene pentru afacerile cu păduri ale fundației, la noi.

Milionarul Markus Jebsen, urmașul celebrului designer industrial Jacob Jebsen, care a dus în lume gloria companiei de lux Bang & Olufsen, are ”doar” 680 milioane de euro avere și se ocupă, în prezent, cu aducerea de automobile de lux Porsche în China.

Paul Lister este moștenitorului imperiului Mullard Furniture Industries creat de tatăl său, Noel, cîndva regele mobilei britanice, o afacere de peste un miliard de lire sterline, acum cîteva decenii. Ulterior, averea familiei a scăzut, din cauza concurenței acerbe, dar Lister stă, pe mai departe, foarte bine în top. Într-un interviu acordat presei noastre, el recunoștea, nu demult, că parte din bunăstarea sa se datorează lemnului importat din România.

O figură de prim rang a fundației este Christoph Promberger, directorul executiv, neamț născut în România și omul care s-ar ocupa, efectiv, de achizițiile de pădure. Într-un interviu dat ecologic.rec.ro, el vorbește de suma de 20 de milioane de euro necesară achiziției a 14.000 de ha de pădure , o diferență uriașă față de cifrele vehiculate în presa de ieri, de numai 40.000 de euro.

Ziarul ”Bună ziua, Brașov” relatează, însă, într-un articol de anul trecut, că Promberger este ajutat, în achizițiile de păduri, de către personaje precum Horațiu Hanganu, director al Parcului Naţional Piatra Craiului.
”Acelaşi Horaţiu Hanganu apare şi în dosarul „Hrebenciuc”, instrumentat de DNA, fiind suspectat (ca administrator al Geoprocesing SRL Braşov) că avea rolul de a întocmi nu numai documentaţia cadastrală, dar şi pe acela de a contacta şi „stimula” persoanele implicate în mod direct în procesul retrocedărilor (preşedinţi ai comisiilor locale de fond funciar, primari şi şefi de ocoale), fiind cel ce împărţea pădurea după… valoare” afirmă bzb.ro.

Scandalurile retrocedărilor frauduloase de păduri, o avere inestimabilă a României, se țin lanț în ultimii ani, iar publicul află cifre șocante, în hectare sau milioane de euro.

Tocmai de aceea ar trebui, poate, acordată o mult mai mare atenție tranzacțiilor care se fac în domeniu, fie ele și declarate a fi în interesul naturii, precum cele derulate sub umbrela fundației prințului Charles.
E foarte greu de spus, în prezent, dacă uriașele achiziții de terenuri, în țări ca România ori Scoția, sunt motivate de dorința dezinteresată de conservare a mediului, ori, în realitate, există interese financiare majore, pe termen mediu și lung.
Ce-i drept, FCC recunoaște, pe siteul oficial, că nu are doar gînduri caritabile, ci se va implica ”în crearea unei economii noi, non-distructive, în jurul Muntilor Fagaras, in beneficiul biodiversitatii si a comunitatilor locale”.
Se vorbește, de asemenea de lansarea unei oferte turistice, începînd din 2016.

Pădurile europene pot produce bani grei și fără să fie defrișate, pentru că Uniunea Europeană plătește sume uriașe pentru conservarea lor. Bani care pot ajunge în buzunarele statului român, ale unor cetățeni români ori doar ale unor investitori străini care au avut inspirația să cumpere cînd trebuia, și la prețuri de nimic.

“Zona Carpaţilor româneşti este printre cele mai sălbatice din Europa. Acolo trăiesc carnivore mari şi biodiversitatea este grozavă. Toate acestea sunt acum ameninţate de defrişări şi exploatare, astfel că încercăm să le protejăm pentru generaţiile următoare”, a declarat Christoph Promberger, director executiv FCC.

Miza FCC este cu atât mai importantă cu cât în pădurile din Carpaţi trăieşte mai bine de jumătate din populaţia de lupi şi lincşi din Europa, dar şi majoritatea urşilor bruni de pe continent, scrie publicaţia scoţiană. De altfel, FCC s-a implicat în procesul de salvare a pădurilor încă din 2013, când a început o amplă campanie de eradicare a tăierilor ilegale.

În momentul de faţă, compania care exploatează cea mai mare suprafaţă de teren din România este IKEA, retailerul suedez de mobilă care a achiziţionat recent 33.600 de ha de pădure de la o firmă suedeză, Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii americane Harvard în România. Pădurile celor de la IKEA sunt situate în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea, Botoşani şi Bihor.

Surse: Gandul.info, Inpolitics.ro