Compozitorul Gyorgy Ligeti va fi celebrat la Târnăveni

În data de 26 mai va fi sărbătorit la Târnăveni celebrul compozitor internaţional Gyorgy Ligeti printr-un eveniment organizat în memoria sa. Consiliul Local Târnăveni a păstrat un moment de reculegere în onoarea marelui compozitor cu prilejul aprobării proiectului referitor la eveniment.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la moartea compozitorului din Târnăveni iar autorităţile locale vor organiza o festivitate care va cuprinde decernarea titlului de cetăţean de onoare al municipiului Târnăveni, post mortem compozitorului Gyorgy Ligeti. Titlul va fi oferit soţiei sale care în prezent locuieşte la Viena. Tot atunci se va dezveli şi o placă comemorativă pe clădirea unde se află casa natală a compozitorului, situată lângă Sinagoga din Târnăveni. Cu acest prilej cvartetul Arcadia va susţine un recital la Sinagoga din Târnăveni.

Unul dintre cei mai importanți compozitori din a doua jumătate a secolului XX, György Ligeti, câștigătorul Polar Music Prize în 2004, recunoscut ca Premiul Nobel pentru Muzică, s-a născut și și-a petrecut primii șase ani din viață în orășelul Târnăveni, casa părintească fiind situată la 3 metri de sinagoga de aici.

Recunoscut în rândul publicului larg mai ales pentru faptul că a compus muzica dintr-o serie de filme de mare succes cum sunt ‘2001: A Space Odyssey’, ‘Shutter Island’, ‘The Heat’ sau ‘Charlie and the Chocolate Factory’, iar în rândul profesioniștilor pentru numeroase compoziții monumentale, personalitatea lui György Ligeti a atras atenția autorităților din Târnăveni abia după ce o serie de jurnaliști străini s-au interesat despre copilăria marelui compozitor în acest orășel.

În plus, după moartea lui György Ligeti, survenită în anul 2006, numeroși turiști străini s-au arătat interesați să vadă casa părintească a acestuia și anumite lucruri personale ale familiei lui în cadrul Muzeului Municipal din Târnăveni.

Muzeograful Lucia Petru a declarat pentru AGERPRES că, undeva prin anul 2012, o doamnă din Marea Britanie a intrat în muzeu și după ce l-a vizitat a întrebat uimită ‘Where is Ligeti?’ (Unde este Ligeti?, n.r).

Jenată că nu cunoștea nimic despre acest compozitor, muzeograful Lucia Petru a început o cercetare a vieții și operei lui György Ligeti, iar încet-încet s-a conturat faptul că acesta a locuit la doar 3 metri de sinagoga din Târnăveni, provenea dintr-o familie elitistă, cu tatăl de origine evreiască — născut Auer, dar nevoit să își ia un nume maghiar — și, în plus, avea un unchi celebru, pe Leopold Auer, prieten bun cu Piotr Ilici Ceaikovski.

György Ligeti s-a născut în 28 mai 1923 la Târnăveni, acum în județul Mureș, și a decedat în 12 iunie 2006, la Viena, iar viața sa plină de dramatism este acum publică la Muzeul Municipal din orașul natal grație cercetării efectuate de Lucia Petru.

‘Întâmplarea face că într-un moment, pe care unii îl numesc banal, am întâlnit o persoană din Marea Britanie, aflată în trecere prin Târnăveni, a cărei pasiune părea a fi Ligeti. Cine este Ligeti? Nefiind un meloman, am încercat să refac într-un traseu ideatic o personalitate pe care nu o cunoșteam, să aflu care sunt cauzele pentru care un biet copil evreu, trecut prin Transilvania și Ungaria, prin lagărele de muncă forțată va acompania Holocaustul? Cine este copilul, tânărul, omul care își dorea să studieze științele exacte, pe când brutalitatea unui altfel de sistem îi va transforma viața brutal și aleatoriu? Ligeti — cel născut dintr-o iubire pe care o presupunem, așezat într-un statu-quo dat de condiție și condiții, o repetare a tuturor celor aflați în condiția sa’, a arătat muzeograful.

Aceasta a afirmat că a pornit de la ideea că a fi recompensat cu un premiu a cărui importanță denotă desăvârșirea, cum este Nobelul pentru Muzică, presupune o carieră și un timp dat, și că a fost mândră că timpul acestui compozitor a început la Târnăveni.

‘Timpul lui Ligeti a fost măsurat între Holocaust și o miraculoasă supraviețuire din acest infern. Timpul lui Ligeti începe în Târnăveni, la 28 mai 1923, fiu al părinților Alexander (născut Auer) și Ilona (născută Somogyi), pășește în viață într-un mediu permisiv și lipsit de constrângeri etice profesionale. Tatăl este cel care alege patronimul Ligeti, prin maghiarizarea numelui Auer. Tatăl studiază la Universitatea din Budapesta și reprezintă interese financiare maghiare în Târnăveni, unde ocupa funcția de director al Băncii Centrale și Industriale din Valea Târnavei, între anii 1920-1929. Aici o întâlnește pe Ilona, mama lui Gyorgy, care era medic oftalmolog. La Târnăveni se nasc cei doi copii, Gyorgy-Sandor și Gabor. Unul dintre descendenții paterni, originar din Veszprem (Ungaria), fratele bunicului, a fost mare violonist, Leopold Auer (în maghiară Auer Lipót, care a trăit în perioada 7 iunie 1845 —15 iulie 1930) prieten apropiat al lui Piotr Ilici Ceaikovski, care îi dedică un concert pentru vioară. În anul 1929 familia părăsește Târnăveniul și se stabilește la Cluj, unde Gyorgy urmează cursurile primare și gimnaziale la școala care astăzi îi poartă numele lui Emil Racoviță. Adolescentul Ligeti, în 1937, începe să studieze pianul, iar în anii 1938-1939 compune primele sale lucrări: Sonantina pentru un cvartet de coarde și Mic canon pentru un cântec de Crăciun Românesc, o miniatură pentru pian, prelucrarea arhicunoscutului colind ‘O, ce veste minunată!”, a spus muzeograful.

În plin război, în toamna anului 1941, Ligeti începe să studieze compoziția la Conservatorul Cluj la clasa profesorului Ferenc Farkas, directorul acestei instituții și, paradoxal, în 1941, Gyorgy Ligeti își dorea să obțină o diplomă de…fizician.

‘A fost respins în baza unui numerus clausus așa încât Conservatorul a părut o soluție alternativă, de conjunctură și nu neapărat pe vocație. Vacanțele anilor ’42-’43 le petrece la Budapesta, unde studiază în particular cu profesorul Pal Kadosa (1903-1983). În noul an universitar, sistemul distructiv al puterii îl trimite pe Ligeti la muncă forțată în folosul Armatei ungare, după care regimul hothyist maghiar va acționa în conformitate cu directivele germane pe întreg teritoriul țării, timp în care evreii din Ungaria și teritoriile cedate din Transilvania vor transferați, încet dar sigur, către lagărele morții. Din familia Ligeti, adusă în pragul exterminării, doar mama va supraviețui’, a arătat cercetătorul.

Fratele lui Gyorgy, Gabor, care atunci avea doar 16 ani, a fost trimis într-o tabără de muncă forțată la Mauthausen-Gusen și nu s-a mai întors, la fel și tatăl său, care fusese deportat la Auschwitz. După această perioadă neagră a vieții sale, când familia i-a fost decimată în lagărele morții, György Ligeti obține licența la Academia de Muzică Franz List din Budapesta, în 1949, apoi se căsătorește de două ori.

Un alt punct de cotitură în viața sa a fost Revoluția din 1956 din Ungaria, o mișcare de rezistență anticomunistă, reprimată brutal.

‘În urma represaliilor, familia Ligeti alege să se refugieze, trecând fraudulos granița cu Austria, înghesuiți în sacii cu corespondență ai unei companii feroviare. Au cerut și au primit azil politic și s-au stabilit la Viena, iar în 1967 au obținut cetățenia austriacă. Aici se naște fiul său, Lukas, astăzi apreciat compozitor și percuționist’, a spus Lucia Petru.

György Ligeti a avut și o prestigioasă carieră academică, fiind profesor de compoziție la Academia de Muzică din Stockholm, la Stanford University California, la Conservatorul din Hamburg, dar numeroasele premii — nu mai puțin de 25 de premii prestigioase internaționale, care au culminat cu Polar Music Prize, în anul 2004, s-au datorat compozițiilor sale.

‘Lucrările sale de început sunt tributare lui Bela Bartok pe care îl admiră și îl caută într-un loc comun, muzica tradițională din Transilvania, în întregul ei mozaic etnic. Reprezentative pentru această perioadă sunt ‘Concertul românesc pentru orchestră’ din 1951, ‘Șase bagatele’ și ‘Metamorfoze Nocturne’ în 1952-1953. Cu timpul, limbajul său muzical devine distinct, într-un stil personal, compune creații fantastice, bijuterii muzicale complexe și fascinante: ‘Apariții’ în 1959 și ‘Atmosfere’ în 1961 îi aduc reputația europeană. Originalitatea sa, fiind un muzician educat într-o școală tradițională, însă predispus spre experiment, este descrisă plastic într-un interviu acordat de compozitor pentru New York Times în 1993: ‘Mă aflu într-o închisoare, în perete este trecutul și în celălalt, avangarda. Vreau să evadez!’ (…) În lucrarea ‘Reflecții despre muzică’, Ștefan Niculescu spunea că ‘Ligeti este un inventator de structuri ingenios colorate iar forma desăvârșită rezultă din alăturarea structurilor în mod imprevizibil, asemenea evenimentelor dintr-un vis”, a mai arătat muzeograful.

Aceasta a prezentat în studiul său și un ultim interviu acordat de Ligeti presei străine, în care acesta recunoștea că este complet însingurat, lipsit de patrie și că îi este dor de obârșia natală, de vechii prieteni. Poate din acest motiv György Ligeti este caracterizat ca fiind ‘omul durerii și al exilului’, care a purtat cu el ‘conștiința de sine a evreului veșnic amenințat’ și care a transpus în compozițiile sale ‘conceptul general uman al evreimii’.

‘Am fost invitată la o sesiune de comunicări științifice — mi s-a solicitat un studiu și eu cercetându-l deja pe György Ligeti, l-am propus. I-am pus titlul ‘Gyorgy Ligeti — un laureat al Polar Music Prize, născut la Târnăveni’. Am propus acest titlu, e drept l-am făcut bombastic, pentru că așa mi s-a părut și Ligeti. Un personaj din acela care odată ce ai aflat despre el, nu se jenează să intre în sufletul tău cu bocancii, aș spune, să te facă atent la persoana sa’, a concluzionat Lucia Petru.

Organizatorul Academiei Sighișoara, violonistul Alexandru Gavrilovici, a declarat, pentru AGERPRES, că la cea de-a 23-a ediție a manifestării, organizată de Asociația Cultura Viva Sighișoara din Berna și de Academia de Muzică ‘Gheorghe Dima’ din Cluj-Napoca — care va avea loc în perioada 1-14 august 2016 — personalitatea lui György Ligeti va fi la loc de cinste.

Printre momentele dedicate compozitorului György Ligeti în cadrul Academiei Sighișoara va fi și un concert susținut de Cvartetul Arcadia, care va interpreta ‘Cvartetul pentru coarde nr. 1’ denumit și ‘Metamorfoze nocturne’.