Consiliul Judeţean al elevilor: “Elevii nu îşi cunosc drepturile sau le este frică să şi le exercite !”

Consiliul Județean al Elevilor Mureș (CJE Mureș) este unica structură de reprezentare a beneficiarilor primari ai sistemului de învățământ la nivel județean, substructură a Consiliului Național al Elevilor (CNE).

Încă din primii ani de existență, Consiliul Elevilor a militat, printre altele, pentru un document în care să fie stipulate nu doar obligațiile elevilor, ci și drepturile acestora. În urmă cu doi ani, această luptă s-a încheiat cu succes, când Statutul Elevului a fost adoptat.

Asumându-ne misiunea de a reprezenta drepturile, interesele, nevoile și dorințele elevilor la nivel județean, CJE Mureș a întocmit prima ediție a Raportului privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Județean (RISEJ), prin care dorim să evidențiem gradul de respectare al Statutului Elevului.
Totuși, sunt de părere că este inadmisibil să nu intervenim asupra problemelor semnalate de către elevi. Astfel, în urma centralizării și interpretării datelor, vom realiza un plan de acțiune prin care să combatem aspectele negative ale vieții de elev, pentru ca fiecare elev să meargă la școală fără a se teme. Însă am observat că există o oarecare reticență din partea cadrelor didactice când vine vorba despre acest document, în cele mai multe cazuri fiind aduse în discuție doar obligațiile elevilor. Nu am încurajat, și nici nu voi încuraja vreodată, un elev să își rețină doar drepturile și să uite de obligații, dar, pentru ca procesul de predare-învățăre să fie eficient, și pentru ca relația profesor-elev să se îmbunătățească, este nevoie ca ambii actori ai procesului să își respecte obligațiile și să respecte drepturile celuilalt.

a afirmat târnăveneanul Ștefan MANEA, Președintele Consiliului Județean al Elevilor Mureș.

Raportul privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Național (RISEN) prezintă gradul de respectare al Statutului Elevului în școlile din țară, fiind un document menit atât să evidențieze o parte din neajunsurile sistemului de învățământ, cât și să identifice cauzele acestora.
Raportul privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Județean (RISEJ) este un document redactat de către CJE Mureș în baza articolului 49 din Statutul Elevului. Acesta stipulează faptul că structurile de reprezentare ale elevilor de la nivel județean ,,elaborează un raport anual privind respectarea prevederilor prezentului statut în fiecare unitate de învățământ din respectivul județ sau din municipiul București.”
Datele din prezentul raport au fost prelucrate pe baza unui formular online, care a fost diseminat elevilor din unitățile de învățământ gimnazial, liceal (teoretic, profesional, tehnic, vocațional) și special din județ. În urma acestei acțiuni, un număr de 255 de elevi au completat formularul.
Articolele la care se face referire în prezentul raport sunt articole din Statutul Elevului.

Rezultatele se bazează pe răspunsurile celor 255 de elevi la formularul distribuit pe pagina de Facebook a CJE Mureș. În ceea ce privește eșantionul de elevi chestionați, aceștia provin din toate tipurile de învățământ, după cum urmează: 61,2% (156) învățământ teoretic, 16,1% (41) învățământ profesional și tehnic, 12,9% (33) învățământ gimnazial, 7,8% (20) învățământ vocațional, 2% (5) învățământ special.

De asemenea, 90,2% (230) dintre respondenți învață în mediul urban, în timp ce 9,8% (25) învață în mediul rural.

43,9% (112) elevi au fost consultați uneori în vederea alegerii opționalelor, 37,3% (95) dintre elevi au fost mereu consultați, iar 18,8% (48) nu au fost niciodată consultați.
Din cei 207 elevi care au au fost consultați, 59,6% (124) consideră că au fost constrânşi de profesori în alegerea opţionalelor.

51,4% (131) dintre elevi au observat des și foarte des subiectivitate în acordarea notelor, 43,9% (112) au sesizat rar și foarte rar subiectivitate, iar 4,7% (12) nu au sesizat niciodată subiectivitate în acordarea notelor.

35,7% (91) dintre respondenți au contestat rezultatele evaluărilor scrise o dată sau de mai multe ori, 21,6% (55) elevi au vrut să-și conteste nota obținută, însă nu au putut, 34,9% (89) elevi nu au simțit nevoia să facă acest lucru, iar 7,8% (20) respondenți nu știau că au acest drept.
Dintre elevii care și-au contestat nota, 54,8% (50) consideră că au fost îndreptățiți, în timp ce 45,2% (41) sunt de părere că nu li s-a făcut dreptate.

Totodată, 51,2% (47) de respondenți au observat o oarecare ostilitate din partea profesorului după ce și-au exercitat acest drept, 40,5% (37) consideră că profesorul nu și-a schimbat comportamentul, iar 8,3% (7) elevi susțin că profesorul a devenit ostil.

78,5% (200) dintre elevi au fost informați cu privire la planificarea materiei la câteva discipline, 11,8% (30) respondenți nu au fost informați de acest lucru la nicio materie, iar 9,8% (25) elevi au fost informați la toate materiile

31,3% (80) dintre elevi nu au primit aproape niciodată rezultatele testelor în limita prevăzută de Statutul Elevului, 53,3% (136) elevi au întâmpinat câteva cazuri în care rezultatele au fost primite după cele 15 zile lucrătoare, iar 15,3% (39) respondenți au primit mereu rezultatul testelor la timp.

27,4% (70) dintre elevi au transmis profesorilor cel puțin o dată feedback semestrial, 29,8% (76) nu au simțit nevoia să facă acest lucru, 23,9% (61) nu știau că au acest drept, iar 18,8% (48) de elevi nu au putut transmite feedback semestrial profesorilor.
Dintre cei 118 elevi care au dorit să transmită și care au transmis cel puțin o dată feedback semestrial, 28,3% (36) au observat o oarecare ostilitate la anunțarea dorinței de a oferi feedback, 13,4% (16) dintre aceștia consideră că profesorul a devenit ostil, iar 58,3% (66) elevi sunt de părere că nu au întâmpinat ostilitate din partea profesorului.

Din păcate, doar 4,2% (3) dintre elevi au simțit că profesorul a luat în considerare sugestiile din formularul de feedback, în timp ce 40,3% (28) elevi sunt de părere că doar o parte din sugestii au fost luate în calcul de către profesor, iar mai mult de jumătate dintre cei 70 de elevi care au transmis cel puțin o dată feedback semestrial, 55,4% (39), au observat că profesorul nu a luat deloc în considerare sugestiile oferite.

49,8% (127) dintre elevii care au răspuns la chestionar spun că nu le-a fost consemnată nota în catalog înainte ca aceștia să fie informați, 39,6% (101) dintre respondenți afirmă că nota le-a fost consemnată cel puțin o dată înainte ca ei să fie informați, iar 10,6% (27) dintre elevi susțin că acest lucru se întâmplă foarte des.

59,6% (152) elevi nu s-au simțit puși în pericol în școală, în timp ce un procent uluitor de 40,4% (103) elevi și-au simțit integritatea fizică și/sau morală pusă în pericol.

Doar 5,7% (14) dintre elevi consideră școala un mediu sigur pentru a-și exprima opiniile, în timp ce 66% (163) dintre respondenți au o oarecare reținere în a-și exprima punctul de vedere, iar 28,3% (70) dintre elevi cred că școala nu reprezintă un mediu sigur pentru a-și exprima opiniile.

Un procent crescut de elevi, 47,1% (121), consideră că a fost discriminat în cadrul școlii, în timp ce un număr nu cu mult mai mare de elevi, 52,9% (134), nu s-au simțit discriminați.

68,6% (175) dintre respondenți nu au beneficiat niciodată de consiliere școlară, profesională și/sau psihologică din partea consilierului școlar, 22% (56) elevi au primit o dată sau de două ori consiliere, 7,8% (20) elevi au fost consiliați de trei-patru ori, iar 1,6% (4) au beneficiat de mai mult de cinci ori de consiliere
Dintre cei 80 de elevi care au beneficiat cel puțin o dată de consiliere din partea consilierului școlar, doar 7,9% (6) elevi consideră că această consilere i-a ajutat, în timp ce 63,2% (51) dintre elevi nu s-au simțit deloc ajutați, iar 28,9% (23) elevi sunt de părere că au fost ajutați doar parțial.

55,3% (141) dintre elevii respondenți consideră că școala lor este echipată într-o oarecare măsură pentru nevoile educaționale actuale, în timp ce 32,5% (83) dintre aceștia sunt de părere că școala lor este echipată corespunzător, iar 12,2% (31) elevi au observat că școala nu le pune la dispoziție o bază materială care să satisfacă nevoile educaționale.

Din cei 121 de elevi navetiști, doar 18,2% (22) dintre aceștia primesc decont integral, majoritatea navetiștilor, 45,5% (55), primind mai puțin de 30% din costul transportului înapoi. 19% (23) de elevi primesc între 30-50% înapoi din cheltuielile pentru transport, 11,6% (14) primesc aproximativ 50% din costul navetei înapoi, unui procent de 2,5% (3) elevi navetiști li se decontează între 50-70% din costul abonamentului, iar un procent de 3,3% (4) de elevi primesc mai mult de 70% din costul pentru transport înapoi.

Un procent ridicat de elevi, 37,3% (95), au afirmat că absența a fost folosită ca metodă de pedeapsă, cu toate că aceștia erau prezenți la oră, în timp ce 62,7% (160) dintre respondenți nu s-au confruntat cu acest fenomen.

Din nou un procent alarmant dintre cei 83 de respondenți cu vârste peste 18 ani, 56,6% (47), nu au putut părăsi incinta școlii, cu toate că erau majori, în timp ce 43,4% (36) dintre ei au putut ieși din școală dacă au dorit.

83,9% (214) elevi nu au avut de suferit în urma faptelor din afara unității de învățământ, însă 16,1% (41) dintre elevi au fost nevoiți să suporte consecințele pentru acțiunile din afara perimetrului școlii.

64,3% (164) dintre elevi nu au simțit nevoia să depună astfel de documente, iar 16,1% (41) elevi nu știau că pot face acest lucru. Doar 12,9% (33) dintre elevi au depus o dată un astfel de document, în timp ce un procent și mai mic, de doar 6,7% (17) au depus astfel de documente de mai multe ori.

Dintre cei 50 de elevi care au decis să transmită astfel de documente conducerii școlii, doar 11,9% (6) dintre aceștia au observat o schimbare pozitivă, în timp ce 72,6% (37) nu au observat nicio schimbare, iar 15,5% (7) au observat o schimbare în bine într-o oarecare măsură.

72,9% (186) dintre elevii care au completat chestionarul nu s-au simțiț influențați când au ales reprezentanții în structuri ale Consiliului Național al Elevilor, în timp ce 9% (23) dintre aceștia au fost influențați, iar 18% (46) dintre respondenți consideră că personalul didactic i-a influențat într-o oarecare măsură.

În timp ce 46,7% (119) dintre elevi sunt mereu informați de către reprezentantul elevilor în Consiliul de Administrație de activitatea acestuia, 18,8% (48) nu au fost niciodată informați de hotărârile adoptate, iar 34,5% (88) sunt doar uneori informați de ceea ce se întâmplă la ședințele Consiliului de Administrație.

Doar 25,9% (66) dintre elevi au sesizat o problemă la nivel școlar prin intermediul Consiliului Școlar al Elevilor, în timp ce un procent mare de elevi, 74,1% (189), nu au făcut acest lucru.

Un procent foarte mic de elevi, 8,6% (22), consideră că regulamentul intern al școlii respectă toate prevederile Statutului Elevului, în timp ce 24,3% (62) au observat că regulamentul intern al școlii nu respectă deloc sau aproape deloc prevederile Statutului Elevului, iar 67,1% (171) sunt de părere că reglementările din Statutul Elevului sunt luate în considerare doar parțial la întocmirea regulamentului intern al școlii.
Rugați fiind să ofere exemple concrete ale încălcării Statutului Elevului în școli, majoritatea elevilor mureșeni au sesizat următoarele cazuri:
 obligativitatea purtării uniformelor, uniforme al căror cost este suportat de aparținătorii legali ai elevului;
 subiectivitate la oferirea notelor;
 lipsa libertății de a avea o opinie, elevii fiind mustrați dacă afirmă lucruri care profesorului i se par „neadecvate”;
 ostilitate din partea cadrului didactic când elevul sesizează o greșeală a profesorului;
 inactivitatea/incapacitatea Consiliului Școlar al Elevilor/a Biroului executiv al Consiliului Școlar al Elevilor.

În urma analizării răspunsurilor primite, se poate observa faptul că mulți elevi fie nu își cunosc drepturile în totalitate, fie le este frică să și le exercite. Cu toate că o parte din vină poate fi pusă pe seama Consiliului Județean al Elevilor și Consiliilor Școlare ale Elevilor, condamnăm ferm reticența cadrelor didactice și a conducerilor școlilor din județ de a respecta actorii primari ai sistemului de învățământ românesc.
Faptul că 40,4% (103) respondenți și-au simțit integritatea fizică și/sau morală pusă în pericol în școală demonstrează, încă o dată, că unitățile de învățământ mureșene trebuie să se axeze pe nevoile și interesele elevilor, și că vocea lor trebuie ascultată. De asemenea, procentul de 56,6% (47) dintre respondenții majori nu au putut părăsi incinta școlii accentuează gradul scăzut de respectare al drepturilor elevilor. Alte procente îngrijorătoare care evidențiază afirmația mai sus realizată sunt elevii care au observat des și foarte des subiectivitate în acordarea notelor: 51,4% (131), elevii care consideră că au fost discriminați în cadrul școlii: 47,1% (121), elevii care au fost mustrați în fața colectivului: 49% (125).
Totodată, 72,6% (37) dintre elevii care au depus petiții sau memorandumuri nu au observat o schimbare pozitivă, ceea ce denotă pe de o parte ignoranță, iar pe de o altă parte lipsa de transparență a conducerilor școlilor.
În final, suntem îngrijorați de procentul mare de elevi care au observat că reglementările din Statutul Elevului sunt luate în considerare doar parțial la întocmirea regulamentului intern al școlii: 67,1% (171)

În urma observării problemelor cu care se confruntă elevii mureșeni când vine vorba de drepturi, Consiliul Județean al Elevilor Mureș va realiza un plan de acțiune pentru a combate aspectele negative mai sus prezentate. Astfel, câteva dintre direcțiile strategice propuse de noi sunt:
− Verificarea semestrială a regulametelor de organizare și funcționare ale școlilor;
− Identificarea școlilor care nu respectă prevederile Statutului Elevului la întocmirea regulamentelor interne și realizarea unei liste publice a acestor școli;
− anularea tuturor alegerilor care nu respectă Statutul Elevului și Metodologia de organizare si desfășurare a alegerilor din cadrul Consiliul Elevilor;
− Consultarea Consiliilor Școlare ale Elevilor de către conducerea școlii;
− respectarea dreptului președintelui Consiliului Școlar al Elevilor de a participa în calitate de observator la ședințele Consiliului de Administrație al unității de învățământ din care face parte;
− Campanii online de promovare a Statutului Elevului, campanii ce urmează a fi inițiate odată cu lansarea prezentului raport;
− publicarea de către unitățile de învățământ, într-un loc public și accesibil elevilor, a tuturor informațiilor de interes public (precum decizii ale consiliului de administrație, ale comisiilor permanente ce funcționează la nivelul școlii, bugetul ș.a.m.d.), conform Legii 544/2001, și sancționarea unităților de învățământ ce nu respectă principiul transparenței;
− publicarea de către unitățile de învățământ, într-un loc public și accesibil elevilor, a Statutului Elevului;
− Creșterea vizibilității CJE Mureș, astfel încât elevii să știe că există o structură la care pot apela când au nevoie;
− publicarea Raportului privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Județean, realizat de către CJE Mureș, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Mureș (www.edums.ro).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.