Creșterea vizibilă a salinității apelor curgătoare din zona Praid și Sovata – în cifre

Pe 12 iunie 2025 m-am deplasat la Sovata pentru un program planificat cu câteva săptămâni înainte, iar apoi am efectuat măsurători ale salinității (conductivității electrice) a apei în diferite puncte ale pârâului Corund, pârâului Sovata și râului Târnava Mică. Conductivitatea electrică a apei este strâns legată de conținutul de săruri dizolvate: cu cât salinitatea apei este mai mare, cu atât valorile măsurate ale conductivității sunt mai ridicate.

La intrarea în satul Ocna de Jos, lângă pod, temperatura apei pârâului Corund era de 18,5 grade Celsius, iar conductivitatea era de 0,6 milisiemens pe centimetru (mS/cm). Această valoare corespunde unui conținut total de săruri de aproximativ 0,5 grame pe litru (g/L), format în mare parte din sare de bucătărie (clorură de sodiu), restul fiind reprezentat de alți ioni (bicarbonat, calciu, magneziu, sulfați etc.).

În aval de Praid, înainte de confluența cu Târnava Mică, apa pârâului avea 114 mS/cm conductivitate echivalentă la o temperatură de 16,7 grade Celsius. Această valoare indică o salinitate de cca. 82,6 g/L NaCl (din care aproximativ 50,1 g/L reprezintă ionii de clorură). Asta înseamnă că în acest punct, conținutul de sare este de peste 165 de ori mai mare decât amonte, la Ocna de Jos, și de peste două ori mai mare decât cel al apei din Marea Neagră. Concentrația de ioni de clorură depășește de peste 200 de ori limita maximă admisă de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (0,25 g/L de cloruri).

La Sovata, în dreptul gării feroviare, temperatura apei râului Târnava Mică era de 16,9 grade Celsius, iar conductivitatea de 24,8 mS/cm, ceea ce înseamnă un conținut de sare de 18 g/L. La câteva zeci de metri mai jos are loc confluența pârâului Sovata cu Târnava Mică. Aici, pârâul Sovata are temperatura de 17,7 grade Celsius și o conductivitate echivalentă de 1,83 mS/cm, respectiv un conținut de sare de cca. 1,4 g/L.

La aproximativ 1,5 km aval de confluența cu pârâul Sovata, apa Târnavei Mici avea o temperatură de 17,4 grade Celsius, o conductivitate de 21,5 mS/cm și un conținut de sare de 15,7 g/L, ceea ce corespunde unei concentrații de ioni clorură de 9,6 g/L. Această valoare este de peste 38 de ori mai mare decât limita admisă pentru apa potabilă.

În acest punct, apa curgea relativ rapid, însă chiar și așa, în zona de mal am observat cinci pești morți și niciunul viu. Printre peștii morți se aflau: porcușorul comun (Gobio gobio), mreana lui Petenyi (Barbus petenyi) și chişcarul (Eudontomyzon danfordi).

În același loc am asistat la o scenă interesantă: un tânăr și-a dus calul să bea apă din râu. I-am spus că, din cauza conținutului ridicat de sare, nu e recomandat să-l adape acolo, dar nu m-a luat în seamă. Calul, vizibil însetat, s-a apropiat de apă, a luat o gură și a scuipat-o imediat, apoi s-a îndepărtat hotărât de râu. Văzând asta, stăpânul calului a spus că știe un izvor din apropiere și îl va adăpa acolo.

Atât la începutul accidentului minier cât și în perioada recentă, marcată de mortalitate piscicolă ridicată, pe rețelele de socializare au apărut opinii potrivit cărora și pârâul Sovata a contribuit la creșterea salinității, deoarece este cunoscut faptul că acesta primește apele din Șanțul Sărat – care drenează surplusul de apă din lacurile sărate – dar mai ales din izvorul Géra, care are o concentrație extrem de ridicată de sare (aproximativ 315 g/L).

Și de această dată (12 iunie 2025) am măsurat debitul izvorului Géra: media a fost de 0,38 L/s. În aceeași locație, pe 20 aprilie 2025, într-o perioadă ploioasă, debitul a fost de 0,46 L/s. La data de 12 iunie 2025, în apropierea podului de pe strada Géra, conductivitatea apei pârâului Sovata era de doar 0,13 mS/cm, iar aproape de gară – după ce deja a primit și apa din Șanțul Sărat ce aduce și apa izvorului Géra – conductivitatea a crescut la 1,83 mS/cm (corespunzând unei salinități de 1,4 g/L, din care 0,86 g/L reprezintă ioni de clorură).

Pe baza acestor date se poate spune că pârâul Sovata contribuie într-adevăr la concentrația medie de ioni de clorură măsurată în ultimii ani în Târnava Mică. Totuși, nu a avut un impact semnificativ asupra creșterii spectaculoase a salinității sau a conținutului de ioni de clorură apărute după accidentul minier de la Praid, deoarece – conform măsurătorilor mele și informațiilor disponibile – nu s-a înregistrat o creștere semnificativă a salinității în pârâul Sovata în ultimii ani.

În comunicatul de presă emis pe 4 iunie 2024, împreună cu specialiști biologi și chimiști, am prezentat – pe baza literaturii științifice internaționale – care pot fi efectele unui conținut ridicat de sare asupra ecosistemelor acvatice și mediului înconjurător, precum și asupra producerii apei potabile. Din păcate, pe baza rezultatelor recente ale măsurătorilor din 12 iunie 2025, valorile extrem de ridicate ale salinității înregistrate în pârâul Corund și în sectorul superior al râului Târnava Mică depășesc de zeci de ori limitele admise pentru unii parametri ai apei potabile.

De asemenea, aceste valori depășesc de mai multe ori limitele de toleranță la sare ale speciilor de pești de apă dulce, insecte, alge și plante acvatice. Primul semn vizibil al acestui fenomen este mortalitatea piscicolă în masă observată în râul Târnava Mică. Nu există nicio îndoială că, pe lângă pești, întregul ecosistem de apă dulce de pe sectoarele afectate ale râului este grav afectat de această salinitate extrem de crescută și, deocamdată, persistentă.

Miercurea Ciuc, 13.06.2025.

Conf. univ. dr. Máthé István

Universitatea Sapientia