CUM ARATĂ ECONOMIA JUDEŢULUI MUREŞ-ANALIZĂ A ZIARULUI FINANCIAR

Cu o populaţie de peste 550.000 de persoane şi cu un PIB per capita de 5.300 de euro (cu 21% mai scă­zut decât media naţională), ju­deţul Mureş a fost eclipsat în ultimii ani de Cluj, Sibiu sau Braşov, judeţele vecine care au reuşit să se dezvolte mult mai bine din punct de vedere economic prin atragerea de investiţii străine noi, potrivit unei noi analize a ZF realizată în ca­drul rubricii „Economia judeţelor, la raport“.

După Revoluţie, în urma unor priva­tizări destul de „discutabile“, municipiul Târgu-Mureş a pierdut o serie de mari întreprinderi mecanice, electrotehnice şi de bunuri de larg consum, însă în pre­zent a început procesul de rein­dus­tri­a­li­za­re a oraşului, potrivit reprezentanţilor primăriei.

„Platformele Electromureş, Prod­com­plex, Metalotehnica, Imatex, Fabri­ca de Zahăr etc., unde lucrau mii de oa­meni, au fost în mare parte închise sau şi-au redus activitatea, transformându-se multe dintre ele în afaceri imobiliare. Fa­bri­ca de Zahăr a fost furată bucată cu bu­cată şi dusă la fier vechi. Acum e un te­ren plin de bălării unde nişte spe­cu­la­tori aşteaptă preţuri mari pe terenuri. În locul platformei Imatex s-a construit un hipermarket. La Prodcomplex sunt mai multe depozite, un centru medical privat şi alte câteva mici SRL-uri“, au transmis reprezentanţii biroului de presă al Primăriei din Târgu-Mureş.

În prezent, cea mai mare companie după cifra de afaceri înregistrată în ju­de­ţul Mureş este compania E.ON Energie, însă instituţia cu cel mai mare efectiv de salariaţi este spitalul judeţean de urgenţă. Cum s-a ajuns în această situaţie?

„Timp de 20 de ani oraşul a fost dez­in­dustrializat, după ce noii proprietari ai fa­bricilor nu au ştiut ce să facă cu ele. Au­torităţile locale nu au fost sprijinite deloc să îşi păstreze patrimoniul, risipin­du-se averea oraşelor care au rămas fără tere­nuri de extindere şi de dezvoltare. Pentru a contracara aceste aspecte şi pen­tru a întări oraşul aducându-l la nive­lul de peste 200.000 de locuitori, pri­ma­rul Dorin Florea a propus extinderea terito­ria­lă a municipiului în proiectul 8+1, în care noua entitate administrativă să con­ţi­nă cele 8 localităţi suburbane ce încon­joa­ră Târgu-Mureşul – Sângeorgiu de Mureş, Sântana, Sâncrai, Nazna, Cris­teşti, Ungheni, Corunca, Livezeni“, au mai transmis reprezentanţii biroului de presă al Primăriei Târgu-Mureş. Aceştia au mai adăugat că în ultimii ani au fost iniţiate o serie de discuţii cu diverse firme multinaţionale şi camere de comerţ din Europa pentru atragerea de investitori şi că previziunile sunt „optimiste“ pentru perioada imediat următoare.

Singurele care s-au mai mişcat în ultimii ani în Mureş au fost marile companii deja existente în judeţ, care şi-au extins activitatea şi care încă sunt doritoare să facă noi investiţii. Un exemplu în acest sens îl reprezintă planul de business al producătorului de îngrăşăminte chimice pentru agricultură Azomureş (a doua companie din judeţ după cifra de afaceri, care a ajuns la 361 mil. euro anul trecut), care are în prezent un plan de investiţii multianual de 200 de milioane de euro, potrivit unor informaţii transmise de către Consiliul Judeţean Mureş.

„Fabrica de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pen­tru motoare de autovehicule Hirsch­mann, localizată în Parcul Industrial Mureş din Ungheni, îşi extinde spaţiul de producţie printr-o investiţie de 4- 5 milioane de euro, în localitatea Sânpaul din judeţul Mureş, fiind preconizată crearea a circa 400 de locuri de muncă“, se arată în răspunsul transmis prin e-mail de către Ciprian Dobre, preşe­dintele CJ Mureş.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri locali sunt de părere că situaţia eco­no­mi­că a Mureşului este dezavan­tajată din punctul de vedere al infrastructurii faţă de judeţele vecine.

„În ultimii 2-3 ani nu am auzit de nume sonore de companii noi care să investească în judeţ, singurele care s-au mai mişcat au fost companiile deja exis­tente, care s-au extins. Însă multe firme mai mici au intrat în picaj ori s-au închis pen­tru că rulajul economic din judeţ nu este atât de mare cum este în Cluj, în Sibiu sau în Braşov. Iar forţa de muncă bine calificată şi infrastructura au „cân­tărit“ mai mult în ochii inves­ti­torilor din acele judeţe“, a explicat Istvan Nagy, directorul general al Parcului Industrial Mureş, construit din fonduri europene de preaderare (Phare), administrat de o companie la care acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Mureş.

Potrivit informaţiilor pe site-ul parcului industrial, printre firmele prezente acest parc din Mureş, unde lucrează circa 1.700 de angajaţi, se află Hirschmnann (componente auto), Allcolors Serv (tratarea şi vopsirea suprafeţelor metalice) sau Mureş Mex (producţie de mobilă, parte a grupului Mobexpert).

Ca urmare a „politicilor de marketing“ ale parcului industrial din Ungheni, a fost încheiat anul acesta un nou contract de concesiune cu firma Santon, care va face o hală de producţie de piese auto pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, cu o investiţie de 100.000 de euro.

„Nu prea apar investiţii noi şi cred că acest lucru este o urmare a faptului că suntem în judeţelor Braşov, Cluj sau Sibiu. Avem aeroportul, care este bun şi ar putea atrage investitori în zona centrelor de logistică, de exemplu, dar nu este suficient. Construcţia unei autostrăzi ar putea aduce o gură de aer în judeţ, pentru că nici la transportul feroviar nu stă Mureşul prea bine, având în vedere că se află între două noduri feroviare“, a mai spus Nagy. De asemenea, o altă investiţie mare urmează să fie făcută de către compania din domeniul prelucrării lemnului Kastamonu, care vrea să construiască o fabrică de clei în Reghin şi care este în prezent în fază de analiză a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Investiţia are o valoare de aproximativ 6 milioane de euro, potrivit datelor CJ Mureş.

Una dintre cele mai mari companii din Mureş este Hochland, care are două unităţi de producţie în judeţul Mureş, una la Sovata unde produce caşcavalul şi materie primă pentru a doua unitate din judeţ, cea de la Sighişoara, unde fabrică brânza topită. În fabrica din Sovata lucrează 130 de angajaţi, în timp ce în total în România Hochland are 365 de salariaţi, potrivit informaţiilor furnizate de companie.

„Personal calificat nu prea am găsit, dar pe cei care i-am angajat i-am calificat noi aici. Tinerii din oraş care nu au locuri de muncă sau care vor salarii mai mari pleacă din Sovata. Majoritatea oamenilor de aici lucrează în fabrici de prelucrare a lemnului, la noi la fabrică şi mai este o fabrică de ciment lângă noi“, spune Judith Szoboszlai, directorul fabricii din Sovata detinută de Hochland România, companie cu un rulaj de 49 mil. euro în 2013. Şi unul dintre cei mai mari competitori ai Hochland de pe piaţa lactatelor- FrieslandCampina- deţine o unitate de producţie în judeţul Mureş, care a avut afaceri de circa 29 mil. euro în 2013. FrieslandCampina a închis mai multe unităţi de producţie în România în ultimii ani, iar de anul viitor fabricile din Târgu-Mureş şi Baciu (judeţul Cluj) vor mai rămâne singurele funcţionale pentru producătorul brandului Napolact.

Şansele de atragere de noi investitori în Mureş ar creşte dacă autostrăzile promise s-ar şi construi, având în vedere că planurile elaborate de miniştrii care s-au perindat pe la conducerea Transporturilor în ultimii ani au promis construcţia unei autostrăzi între Târgu-Mureş şi Iaşi (către est) şi a uneia spre Câmpia Turzii şi Cluj – Napoca (către vest). Însă abia anul acesta autorităţile au început să scoată la licitaţie un fragment de autostradă de care ar beneficia Mureşul.

CV-ul politic al judeţului Mureş

Dorin Florea, 58 de ani, (PDL),
primarul municipiului Târgu-Mureş

De profesie medic, Dorin Florea este primar al municipiului Târgu-Mureş din anul 2000. Anterior, a activat tot în administraţie publică, fiind în perioada 1996-2000 prefect al Mureşului. El a terminat studiile Universităţii de Medicină şi Farmacie, dar a şi activat în domeniu. Astfel, în perioada 1982-1988 a fost medic în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, iar între anii 1988 şi 1996 a activat ca medic primar chirurg în cadrul aceluiaşi spital. În luna februarie a acestui an, primarul a fost amendat cu 8.000 de lei de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru neinscripţionarea bilingvă a unităţilor de învăţământ preuniversitar din oraş, după ce a mai fost atenţionat de consiliu în 2011.

Ciprian Dobre, 43 de ani, (PNL)
preşedintele Consiliului Judeţean Mureş

Ciprian Dobre este preşedintele Consiliului Judeţean Mureş din 2012, anterior ocupând poziţia de deputat al Partidului Naţional Liberal (2008-2012). Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative din cadrul Universităţii „Petru Maior“ din Târgu-Mureş. Dobre are o experienţă de peste zece ani în administraţie publică, în 2004 devenind prefect al judeţului Mureş, iar ulterior în 2008 a fost vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Din punct de vedere politic, Ciprian Dobre este membru în PNL din 1999, iar între timp a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul acestei organizaţii politice. Din 2009 este preşedinte PNL Filiala Mureş, dar acesta este şi membru al Consiliului Naţional Executiv al PNL. CV-ul preşedintelui nu se găseşte pe site-ul instituţiei, iar datele au fost luate de pe site-ul personal.

Liviu Oprea Vasile,
subprefectul judeţului Mureş

Funcţia de prefect este în prezent vacantă, de când fostul prefect Corneliu Grosu a ieşit la pensie în luna aprilie a acestui an, conform informaţiilor furnizate de instituţie. Liviu Oprea Vasile exercită şi atribuţiile prefectului. CV-ul subprefectului nu se găseşte pe site-ul instituţiei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.06.2014