Detoxifierea organismului, Detox ca si marketing, citocromul P450 si implicatiile sale

Un lucru foarte important pe care trebuie să-l ști este acela că organismul nostru se detoxifică singur în fiecare zi și nu are nevoie de rețete minune, booster-e, apă cu și lămâie sau alte produse cu rol de detoxifiere, dar fara suport stiințific.

Detoxifierea se realizeaza in 2 faze:

        Faza I de detoxifiere (de extragere): descompunerea toxinelor liposolubile care trebuie procesate și pregătirea pentru transformarea în produși hidrosolubili. În această fază este implicată o familie de enzime numită citocromul P450 sau CYP. Acestea intervin cu precădere în metabolismul medicamentelor și în diverse procese oxidative din organism.

      Citocromul P450 este implicat și în biosinteza şi transformarea vitaminelor, acizilor graşi și hormonilor. Dacă ficatul este afectat, aceste enzime nu mai prelucrează eficient substanțele provenite din medicamente sau alimente; în consecință, acestea devin toxice pentru ficat, dar şi pentru colon, deoarece din ficat ajung în colon. Compușii rezultați (metaboliții) în urma reacțiilor specifice pot fi chiar mai toxici decât toxinele inițiale. Dacă aceste molecule reactive nu sunt eficient și la timp procesate de faza a II-a a detoxifierii, în care este implicat citocromul P450, atunci toxinele pot fi recirculate în organism, provocând probleme.

Faza a II-a de detoxifiere (de conjugare): la produșii fazei I sunt adăugate anumite molecule pentru a facilita eliminarea substanțelor toxice. Ficatul procesează în mod normal atât toxinele venite din exterior (mediu, aer, alimentație), cât și pe cele rezultate în urma proceselor metabolice (metaboliți toxici). Aceste toxine endogene pot fi și o consecință a unor deficiențe nutriționale sau procese metabolice dereglate.

    Citocromul P450 este o super-familie de proteine hem-tiolate.

     Enzimele citocromului P450 sunt prezente în majoritatea țesuturilor organismului uman, dar în cea mai mare concentrație în celulele hepatice și joacă un rol esențial în:

• detoxifierea organismului

• sinteza și metabolismul hormonilor (de exemplu estrogenul și testosteronul);

• sinteza colesterolului;

• sinteza unor acizi biliari, necesari pentru asimilarea vitaminelor liposolubile (lichidul biliar conține și numeroase toxine conjugate în ficat, care sunt apoi trimise spre tractul intestinal pentru eliminare);

• metabolismul vitaminei D.

      În ceea ce privește rolul în procesele de detoxifiere, unii cercetători arată că activitatea citocromului P450 (prin procese precum oxidarea, reducția, hidrolizarea) reprezintă, împreună cu glutation transferaza, unul din cele mai importante sisteme de detoxifiere a organismului nostru. Numeroase cercetări au încercat să găsească metode de a controla activitatea acestor enzime, care au capacitatea de a detoxifia un număr foarte mare de xenobiotice – dovadă că organismul uman nu tolerează bine multe din substanțele chimice cu care intră în contact și pe care aceste enzime le procesează ca fiind toxice. Un exces de toxicitate xenobiotică în organism poate supra activa enzimele CYP, generând o cantitate mare de radicali liberi care pot fi recirculați în organism.

 Printre substanțele care pot genera disfuncții și supra activări ale acestor enzime se numără

• cafeina

• alcoolul

• dioxina

• grăsimile saturate

• pesticidele organofosforice

• sulfonamidele

• barbituricele

• anumite medicamente anti-HIV

• substanțele din fumul de țigară; etc

   Activitatea enzimelor citocromului P450 este accelerată sau încetinită de factori genetici, exercițiul fizic, dar în mod substanțial și de substanțele ingerate prin alimentație. Studii recente au arătat că enzimele citocromului P450 se regăsesc și în alte părți din organism, în mod special în creier. Un nivel inadecvat de nutrienți și antioxidanți în creier duce la afectarea neuronilor, așa cum se întâmplă spre exemplu în bolile Parkinson sau Alzheimer. Indiferent unde se regăsesc aceste enzime, concluzia cercetătorilor este că ele pot fi activate sau inhibate de anumiți nutrienți din alimentatie.

      Aportul de antioxidanți este esențial deoarece o consecință importantă a fazei I a detoxifierii este producerea de radicali liberi. Pe măsură ce toxinele sunt transformate, pentru fiecare moleculă toxică metabolizată de faza I este generată și o moleculă de radical liber. În lipsa antioxidanților, eficiența detoxifierii este afectată de producția de radicali liberi, care contribuie la stresul oxidativ din organism. Cel mai important antioxidant pentru neutralizarea acestor radicali liberi este glutationul.

    Consumul suficient de antioxidanți (betacaroten, vitaminele C și E, seleniu, etc.) este extrem de important pentru detoxifierea hepatică, deoarece ei ajută ca produșii toxici ai acesteia să nu provoace daune organismului. Alți nutrienți importanți sunt riboflavina, niacina, magneziul și anumiți fitonutrienți regăsiți spre exemplu în legumele crucifere (varză, conopidă, broccoli).

     Aceste enzime au capacitatea de a recunoaște și metaboliza numeroase tipuri de substanțe. Această multivalență se petrece însă în detrimentul rapidității procesului, faza I a detoxifierii fiind mai lentă decât faza a II-a. Activitatea fazei I scade o dată cu înaintarea în vârstă. Lipsa mișcării fizice și deficiențele nutriționale duc la o activitate antioxidantă mult scăzută la persoanele în vârstă, motiv pentru care și diferite medicamente sunt procesate mai greu sau dau mai frecvent reacții adverse la aceste persoane.

     Un aport deficitar de proteine și antioxidanți, precum și un nivel ridicat de toxicitate în organism afectează activitatea acestor enzime. Spre exemplu, în epiteliul intestinal al persoanelor cu tumori colono-rectale și diverse alte patologii s-au constatat deficiențe ale enzimelor CYP. În general, activitatea citocromului P450 variază de la o persoană la alta, ceea ce explică diferențele în capacitatea de detoxifiere (a substanțelor nocive din fumul de țigară, spre exemplu) la diferite persoane.

Citocromului P450 sprijină detoxifierea hepatică

          Conform unui studiu recent, anumiți compuși din alimentație sunt determinanți pentru activarea mai multor procese de detoxifiere induse de enzimele citocromului P450. Cercetătorii au constatat de asemenea că și enzimele aparținând acestui citocrom, care sunt localizate în tractul intestinal, sunt implicate în reglarea proceselor de detoxifiere din ficat, putând contribui la diminuarea toxicității substanțelor care ajung la ficat.

        Un alt studiu a concluzionat că echilibrul și dezvoltarea optimă a microflorei din colon (eubacteriile) influențează activitatea de detoxifiere a enzimelor citocromului P450 din ficat. Cercetătorii au identificat proteine similare enzimelor citocromului în mai multe tulpini din microflora intestinală. Se crede că absorbția inițială (intestinală) sau reabsorbția xenobioticelor afectează activitatea detoxifiantă a enzimelor hepatice. Așa cum concluzionează cercetătorii, faptul că colonul conține un număr foarte mare de bacterii indică faptul că acestea joacă un rol foarte important într-un număr mare de procese și reacții biologice.

Se recomandă aşadar limitarea consumului de carne la grătar sau afumată la maxim 1 -2 ori pe săptămînă.

       Care este efectul cărnurilor afumate sau la grătar asupra sănătăţii?

     Prepararea cărnii la temperaturi înalte duce la formarea de substanţe chimice care nu sunt prezente în carnea crudă. Un exemplu de aceşti compuşi sunt aminele heterociclice (HCA) şi hidrocarburile policiclice aromate (PAH) considerate substanţe toxice care pot deteriora ADN şi proteinele din celulele corpului. HCA şi PaH se formează atunci cînd se prepară la temperaturi ridicate muşchi de vită, miel, porc, pasăre şi peşte.

• Friptura, carnea la grătar sau în tigaie, barbecue, produc cea mai mare cantitate de HCA. Carnea preparată parţial la microunde sau cu alte metode, de exemplu, cuptor, rotisor, vapori, conţine niveluri mult mai mici de HCA.

       Alimentele care sunt preparate timp îndelungat conţin cantităţi mari de HCA indiferent de metoda de preparare. 

      Modul ideal pentru prepararea cruciferelor este sote, deoarece permite conservarea intactă a culorii, gustului, aromei si rămân crocante. Se mai pot prepara si la vapori.

Biolog, nutriţionist Carmina Stroia