Douăsprezece companii vor să construiască Drumul Mănăstirilor din județul Alba

Un număr de 12 companii au depus oferte pentru modernizarea DJ 750C – Drumul Mănăstirilor, în lungime de 40 de kilometri, o investiţie cu fonduri europene de peste 30 milioane de euro, a anunţat, marţi, Consiliul Judeţean (CJ) Alba.

„Licitaţia pentru execuţia lucrărilor la Drumul Mănăstirilor a intrat în linie dreaptă. 12 companii au depus oferte pentru execuţia lucrărilor la Lotul 1 şi 11 la Lotul 2 pe DJ 750C, cunoscut şi ca Drumul Mănăstirilor. Valoarea investiţiei, prin care vor fi modernizaţi 40 de kilometri de drum, se ridică la aproximativ 30 de milioane euro, fără TVA”, se menţionează într-un comunicat postat pe pagina de Facebook a administraţiei judeţene.

Şi vicepreşedintele CJ Marius Haţegan s-a referit la „interesul fantastic” pentru această lucrare.

„Urmează analiza la sânge a fiecărui dosar în parte şi a tuturor aspectelor tehnice şi financiare pe care firmele înscrise le propun”, a scris Marius Haţegan.

Între cele două loturi există un tronson de 12 kilometri dintr-un alt drum judeţean, 107I, recent reabilitat.

Contractul de finanţare prin Programul „Regiunea Centru” 2021-2024, drum care pleacă de la Sălciua şi, prin Ponor, Râmeţ şi Valea Mănăstirii, ajunge la Teiuş, a fost semnat în septembrie 2024 cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru.

„Acest drum este pentru sufletul nostru, unind lăcaşuri de cult cu o mare încărcătură duhovnicească, locuri încărcate de istorie unde veţi regăsi liniştea sufletească: Mănăstirea Râmeţ – un străvechi centru monahal românesc, cunoscută drept ‘Grădina Raiului din Apuseni’; Schitul ‘Izvorul Sfântului Ghelasie’ de la Hopagi, locul unde Sfântul Ghelasie a săvârşit mai multe minuni. Lovind piatra cu toiagul arhieresc, a făcut să izvorască apă în vreme de secetă, iar izvorul a rămas cu puteri vindecătoare; Mănăstirea ‘Sfântul Ierarh Nectarie’, supranumită ‘Athosul românesc’ şi Mănăstirea ‘Sfântul Ierarh Spiridon’ de la Ponor; Bisericuţa ‘Sfânta Treime’ de la Lătureni (Valea Largă), monument istoric care datează din anul 1782; Biserica episcopală de la Geoagiu de Sus, care impresionează prin pictura veche şi arhitectura specifică. A fost reşedinţă episcopală până în secolul al XVI-lea, păstrând ‘flacăra vie a românismului prin focul sfânt al credinţei’. La Sălciua, locul de unde porneşte drumul, se găseşte Mănăstirea Sub Piatră, aflată la adăpostul stâncilor, cu vechea bisericuţă monument istoric având hramul ‘Cuvioasa Parascheva’, ridicată în anul 1797 pe locul unui mai vechi schit, simbol al luptei românilor din Transilvania pentru păstrarea credinţei ortodoxe. Mergând pe Arieş în sus, găsim Mănăstirea Martirii Neamului de la Muncelu, Mănăstirea Lupşa (cu biserica de lemn ‘Sfântul Nicolae’, monument istoric din secolul al XV-lea, refăcută în anul 1694), cât şi Mănăstirea cu hramul ‘Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici’ de la Valea Bistrei. Tot în apropiere se află Mănăstirea ‘Schimbarea la Faţă’ de la Poşaga, construită într-un loc deosebit de pitoresc, având un izvor cu puteri tămăduitoare”, a transmis, la vremea respectivă, preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel.

El a adăugat că de-a lungul traseului sunt şi alte locuri încărcate de istorie, urmând să fie puse în valoare locuri cu adevărat fascinante, cum ar fi peştera „Huda lui Papară”, cascada „Şipote”, rezervaţiile naturale „Vânătările Ponorului” şi peştera „Poarta Zmeilor”. AGERPRES