Guvernul a aprobat legea zonelor metropolitane. Care ar fi opțiunile la Târnăveni

Guvernul a aprobat în ședința de joi legea privind înființarea și funcționarea zonelor metropolitane.

Înființarea acestora se face însă prin hotărârea unităților administrativ-teritoriale, care își stabilesc și denumirea.

Legea revizuiește și completează definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan.

Acesta este teritoriul din jurul municipiilor în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.

Zona metropolitană Târnăveni poate include comunele: Adămuș, Băgaciu, Cucerdea și Gănești.

Obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local, potrivit documentului. Termenul pentru aprobarea legii este până la 30 iunie 2022.

Cu toate acestea, cadrul legal existent nu stabilește scopuri clare, obiective și atribuții ale structurilor metropolitane, iar nivelul metropolitan nu este considerat un nivel administrativ prin lege.

Asocierea este voluntară, iar cooperarea interjurisdicțională poate fi identificată la niveluri teritoriale diferite, adesea suprapuse.

Zonele metropolitane își stabilesc denumirea prin statut.

Zonele metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:

  • a) asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile
  • b) dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane
  • c) îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
  • d) dezvoltarea infrastructurii educaționale și de sănătate
  • e) modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice
  • f) furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local
  • g) dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană
  • h) dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice
  • i) dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale
  • j) gestionarea domeniului locuirii și abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate, inclusiv a așezărilor informale
  • k) diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane
  • l) alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană.

Zona metropolitană este ”asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile reședință de județ ori municipii, altele decât cele reședință de județ, pe de o parte, și unități administrativ-teritoriale aflate în teritoriul metropolitan, pe de altă parte”.

Prin teritoriu metropolitan se înțelege teritoriul din jurul municipiilor, delimitat potrivit prezentei legi, în cadrul căruia au fost generate relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.

Teritoriul metropolitan se delimitează astfel:

  • a) pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov
  • b) pentru municipiile reședință de județ – cel mult primele două coroane urbane
  • c) pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – cel mult prima coroană urbană

Prin prima coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun.

Prin a doua coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiului reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun.

O zonă metropolitană nu poate depăși limita județului din care face parte municipiul care o generează, cu excepția municipiului București.

Prin excepție, municipiile situate în a doua coroană a unui municipiu reședință de județ își pot crea propria zonă metropolitană cu unități administrativ-teritoriale care se încadrează în prevederile alin. (1) lit. c).

Unitățile administrativ-teritoriale situate pe teritoriul metropolitan a două sau multe municipii, altele decât cele reședință de județ, pot alege zona metropolitană din care să facă parte.

În situația în care o unitate administrativ-teritorială dorește să adere la o zonă metropolitană deja înființată, adunarea generală a asociației respective va decide cu privire la cererea de aderare, conform statutului.

Zonele metropolitane nu sunt unități administrativ-teritoriale.

Lista-zone-metropolitane-lege-2022