RecentStirea zileiStiri locale

Interviu GSP la Seuca: Florea Ispir, jucătorul din Liga 1 care deține recordul de meciuri disputate pentru aceeași echipă

Născut în satul Vârteju din Ilfov, Florea Ispir a ajuns mureşean prin adopţie, devenind o legendă a fotbalului românesc la ASA Târgu Mureş. Este fotbalistul care a strâns cele mai multe partide la aceeaşi echipă, 485, şi al treilea în topul general, după Dănciulescu, 515, şi Costică Ştefănescu, 490. Stabilit de mai mulţi ani la Seuca, fostul fundaş se bucură de fiecare zi trăită în jurul casei, alături de soţia sa. 

– Cu fotbalul ce legătură mai aveţi?
– Nu prea mai am legătură. Până acum 6 luni am avut o grupă de copii la Târnăveni, 3-4 ani am lucrat cu ei. Acum sunt doar spectator, mă duc la meciurile Universităţii Cluj. Aş fi vrut să mă duc şi la Târgu Mureş, dar echipa asta nouă e în Liga a treia, nivelul este submediocru. Inima mea bate tot pentru Târgu Mureş, dar nu o aude nimeni acolo.

– De ce aţi renunţat la grupa de copii?
– Nu prea erau condiţii pentru copii. Mă duceam doar să mă simt în treabă. Eu aveam nişte pretenţii, le-am zis că nu se poate să facem doar două antrenamente pe săptămână, când la Târgu Mureş, de exemplu, se fac patru antrenamente. Posibilităţile sunt reduse, nu ai condiţii, nu puteai lucra profesionist. Cu două antrenamente nu se poate face nimic. Dacă mai şi ploua, nu se mai făceau nici acele antrenamente. Mi-am dorit foarte mult să ajut, dar nu se mai putea.

– V-aţi simţit atât de bine că nu aţi mai plecat de la ASA. Cum de aţi rămas toată cariera la Târgu Mureş?
 – Am avut vreo două-trei oportunităţi să plec. Mă tot împingea Hajnal de la spate să plecăm. Îmi tot spunea că nu sunt bani la Târgu Mureş şi să mergem la Reşiţa, unde sunt bani mulţi. Sau la Arad. Noi nu aveam prime, aveam doar salariu. Auzeam şi noi că în alte părţi se dădeau prime mari. O dată am şi fost cu el, dar nu am rămas. Nu îmi plăcea, eram legat de Târgu Mureş, oamenii erau extraordinari. Era prea frumos, eram prea apreciat de suporteri, nu aveam de ce să plec. Nu m-au interesat aşa mult banii.

Jucătorul din Liga 1 care deține recordul de meciuri disputate pentru aceeași echipă a povestit pentru Gazetă: „Merg zilnic 60-70 de minute cu bicicleta! Am o bătrâneţe liniştită şi frumoasă

Ispir a jucat la ASA în perioada 1970-1987

– Cum erau suporterii atunci?
– Era ceva senzaţional. Veneau cam 10.000 la fiecare meci, iar când începeau să strige “Shakespeare”, aşa îmi spuneau, mi se făcea pielea de găină. Am simţit atunci că alegerea mea a fost minunată. Ţin minte şi acum când mă plimbam prin Piaţa Trandafirilor, nu exista să nu mă oprească cel puţin 10 oameni. Să mă felicite, să schimbe câteva vorbe. Şi când vedeam bucuria din ochii lor când vorbeam cu ei, mă simţeam extraordinar.

– Cu Boloni ce relaţie aveţi?
– Bună. Vorbim la telefon, chiar acum două-trei săptămâni m-a sunat. El vorbeşte mai puţin despre el, aşa că l-am întrebat cum se simte, ce mai face. Chiar a glumit şi mi-a spus că a prins paltonul de toamnă la Metz şi speră că va prinde şi pardesiul de primăvară.

– Ce influenţă a avut el la ASA?
 – Incredibilă, a fost şi este un megaprofesionist. Chiar dacă a venit la noi de la Târnăveni, s-a impus repede în vestiar, toţi l-am avut drept model. În jurul lui s-a format grupul nostru de la ASA, a creat o concurenţă benefică între noi. Muncea fantastic la fiecare antrenament.

– Vă pare rău că nu jucaţi fotbal în zilele noastre, având în vedere că aţi fi putut câştiga mai mulţi bani?
– Nu! A fost prea frumos ce am trăit pentru a mă gândi doar la bani. Mi-am dorit bani ca orice om, să îmi iau o casă, o maşină, dar nu pentru asta am jucat fotbal. Cei 17 ani pe care i-am trăit la Târgu Mureş au fost fantastici. Nu regret nimic, a fost super, prea frumos, cu satisfacţii foarte mari. 

Jucătorul din Liga 1 care deține recordul de meciuri disputate pentru aceeași echipă a povestit pentru Gazetă: „Merg zilnic 60-70 de minute cu bicicleta! Am o bătrâneţe liniştită şi frumoasă

Alina și Florea Ispir. Foto: Ionuț Iordache (GSP)

Mă duc la Târnăveni să îmi iau ziare, îmi place mai mult să citesc pe hârtie. Nu prea îmi place să citesc pe internet, nu e acelaşi sentiment. Am această pasiune de când jucam, luam ziarul a doua zi să văd ce notă am luat

Citeste articolul complet pe GSP.ro