Județul Sibiu promovează zona etnofolclorică Valea Târnavelor

„Țara Vinurilor- aceasta este denumirea sub care a fost cunoscută, vreme de secole, zona etnografică a Văii Târnavelor, datorită plantațiilor de vii existente de-a lungul râurilor Târnava Mică și Târnava Mare.

Odinioară vii întinse acopereau dealurile din Valea Târnavelor, viticultura fiind cea mai bănoasă îndeletnicire. Profilul viti-vinicol a dat vechiul nume al zonei, aceasta fiind denumită Weinland / Ţara Vinului în hărţile lui Johannes Honterus, xilogravura lui Sebastian Münster şi harta lui Vicenzo Coronelli, din secolele XVI-XVIII. Se cultivau soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Neuburger, Sauvignon Blanc, Chardonnay şi Muscat Ottonel, calitatea vinurilor de aici fiind recunoscută în toată Transilvania.

Cultivarea pe scară largă a viţei de vie şi-a pus amprenta pe civilizaţia şi cultura de pe Valea Târnavelor, iar expoziţia o documentează în arealul sibian al acestei zone etnografice. Expoziţia este rodul cercetărilor efectuate în cadrul proiectului „Călători în Ţara Vinului”, iniţiat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, finanţat de Consiliul Judeţean Sibiu şi co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Ea are menirea să reliefeze importanţa viţei de vie şi a strugurelui în zona menţionată, pornind de la modul în care via se lucra tradiţional, reliefând apariţia celor două simboluri pe casele şi stemele localităţilor din zonă şi documentând recurenţa lor în cultura tradiţională – în folclorul obiceiurilor (de peste an sau legate de viaţa omului), pe piesele de port popular sau obiecte de uz casnic, lucrate manual, în literatura populară – precum şi în mediul religios, în biserici ortodoxe şi evanghelice. În premieră sunt, astfel, aduse împreună elemente care certifică vasta influenţă pe care viti-vinicultura a avut-o în această zonă etnografică.

Conceptul expoziţional mizează pe multitudinea căilor de comunicare, aducând în prim-plan texte, fotografii şi imagini video. Cele mai multe materiale etnografice prezentate au fost documentate de echipa de cercetare a proiectului în intervalul iunie – octombrie 2016, iar pentru completarea informaţiei şi asigurarea unui cadru general cât mai sugestiv s-au utilizat şi documentări din Arhiva instituţiei, realizate în anii 2009-2015.

În județul Sibiu, zona etnografică se învecinează la Sud-Est cu Valea Hârtibaciului, iar la Sud-Vest cu Țara Secașelor, fiind concentrată în jurul a trei orașe- Copşa Mică, Mediaş, Dumbrăveni- și a comunelor Târnava, Blăjel, Dârlos, Hoghilag, Laslea, Ațel, Brateiu, Valea Viilor, Axente Sever, Micăsasa. Români, saşi, maghiari, rromi şi armeni şi-au pus amprenta asupra civilizaţiei şi culturii din Valea Târnavelor, astfel că zona este recunoscută prin multiculturalitatea ei, prin coconiţele fetelor românce, prin fenomenul lăturenitului din şezătoare, prin cetăţile fortificate săseşti (cele din Biertan şi Valea Viilor sunt incluse în Patrimoniului UNESCO) şi prin artefactele din cupru ale meşteşugarilor rromi.

Festivalul „Marțian Negrea” din Valea Viilor, Festivalul „Porcul de Bazna” și „Festivalul Verzei” de la Moșna, se numără printre evenimentele organizate anual în acest areal.

Elementul comun al diferitelor culturi ce se întrepătrund în Valea Târnavelor este dat de cultivarea viței de vie, așa că simbolul strugurelui se regăsește ca element decorativ atât pe costumul popular românesc în multe sate din zonă, cât și în heraldică.”

Sursa și sursa foto: http://www.traditiisibiene.ro/sibiul_traditiilor/zone/15