Mii de vizitatori în primele zile de înflorire a bujorilor de stepă din rezervaţia de la Zau de Câmpie

Câteva mii de persoane au vizitat, în perioada Sărbătorilor Pascale, Rezervaţia botanică de la Zau de Câmpie care adăposteşte bujorii de stepă (Paeonia tenuifolia) unici în Europa, după ce custodele rezervaţiei, Ciprian Cenan, a anunţat, pe Facebook, apariţia primelor flori.

“Primele flori au apărut în 24 aprilie, dar au fost foarte mulţi vizitatori în ultimele trei zile. Florile au început să se deschidă acum destul de repede şi, în câteva zile, s-a ajuns cam la 30-40% grad de înflorire. Maximum de înflorire preconizăm că va fi la sfârşitul săptămânii sau începutul săptămânii viitoare. Rezervaţia arată foarte bine după un an de pauză din cauza pandemiei, între timp am mai făcut unele amenajări, am amenajat culoarele, am prevăzut sensuri unice de intrare şi de ieşire din rezervaţie, astfel ca oamenii să nu se intersecteze şi să calce bujorii. Potecile au fost împrejmuite astfel încât oamenii să circule cât mai uşor. Florile de pe vechile alei s-au regenerat, am mai închis din trasee, am făcut o potecă mai scurtă. În acest an sunt mai mulţi bujori faţă de anul trecut. Am avut cam 700 de vizitatori în prima zi, ieri (luni, n.r.) am avut peste 1.000 şi astăzi au fost deja câteva sute de oameni şi continuă să vină”, a declarat, pentru AGERPRES, custodele rezervaţiei, Ciprian Cenan.

Custodele a precizat că a început înflorirea bujorilor şi în rezervaţia de sus şi că vizitatorii pot admira florile între 10 şi 14 zile.

“Au întârziat cu înflorirea din cauza frigului, dar acum sunt la punctul de înflorire şi, dacă vor fi câteva zile cu soare, va fi o explozie de flori şi s-ar putea să treacă mai repede”, a spus Cenan.

Anul trecut, din cauza pandemiei de coronavirus, bujorii de stepă de la Zau de Câmpie au putut fi admiraţi doar online, întrucât rezervaţia a fost închisă, însă custodele rezervaţiei, care este fotograf profesionist, a surprins numeroase instantanee cu florile, pe care le-a postat online.

Rezervaţia funcţionează din 1932 şi, deşi a prins inclusiv al Doilea Război Mondial, niciodată nu a fost închisă publicului în ultimii 88 de ani până anul trecut.

Foto: (c) REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie / Facebook.com


Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie înfloresc în perioada aprilie-mai, uneori până în iunie, depinde de temperatură, rămân înfloriţi doar şapte zile, au o înălţime între 10 până la 30 de centimetri şi au florile de culoarea roşu aprins, fapt ce le conferă un farmec unic.

Bujorul de stepă este o plantă extrem de firavă şi din acest motiv a dispărut din Europa: dacă este rupt, bujorul moare în câteva minute.

În fiecare an, în luna iunie, bujorul îşi termină ciclul de înflorire, îşi pregăteşte sămânţa, iar custodele o urmăreşte foarte atent când ajunge la maturitate şi o recoltează când aceasta are o culoare maronie spre negru.

Procesul de înmulţire a florilor, studiat îndelung de primul custode al rezervaţiei, Marcu Sâncrăianu, prevede că secretul este recoltarea seminţei, care nu trebuie recoltată nici prea devreme, nici prea târziu, iar de la plantare până la înflorirea bujorului este o perioadă extrem de lungă, cuprinsă între 7 şi 14 ani, în funcţie de altitudinea la care e plantată. Dacă sămânţa nu este recoltată la momentul oportun, bujorul aruncă sămânţa din capsulele în care o ţine şi nu mai poate fi recoltată.
 

Foto: (c) REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie / Facebook.com


Rezervaţia mureşeană de bujori de stepă, situată la 5 kilometri de centrul comunei Zau de Câmpie, a fost înfiinţată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, iar suprafaţa iniţială era de 2,5 hectare.

Persoana care a salvat bujorul de stepă de la dispariţie şi a extins suprafaţa rezervaţiei la 3,5 hectare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este regretatul Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.

Rezervaţia de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60 de ani depus de Marcu Sâncrăianu, care i-a îngrijit până la vârsta de 91 de ani, continuat de ucenicul acestuia, Octavian Călugăr, din 2008 până în luna septembrie 2017, când a fost răpus de o boală de inimă, iar din 2017, custode onorific a devenit Ciprian Cenan.

Rezervaţia de la Zau de Câmpie are două loturi: lotul A, declarat grădină botanică în 1932, şi lotul B, cu suprafaţă de un hectar, care a fost declarată grădină botanică în 1959-1960. În rezervaţia de sus, de 2,5 hectare, înainte de 1950 erau sub 10.000 de exemplare, la inventarul din 2014 erau 20.000 de exemplare, iar în rezervaţia de jos, care are un hectar, sunt peste 30.000 de exemplare.
 

Foto: (c) REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie / Facebook.com


Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.

O legendă locală spune că o sfâşietoare poveste de dragoste dintre o fată de pădurar şi un prinţ, care s-a încheiat brusc prin curmarea vieţii tânărului, a dus la apariţia bujorului de stepă de la Zau de Câmpie. Potrivit legendei, bujorii de stepă de la Zau de Câmpie s-au format în locul în care fata îndrăgostită vărsa lacrimi de sânge în timp ce îşi jelea iubitul. AGERPRES

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.