Mureșul, în eșalonul de mijloc al hărții salariilor: peste județele cu venituri mici, dar încă sub marile centre economice

Harta salariilor publicată de ZF la început de 2026 arată o Românie tot mai polarizată între județele cu economii puternice și cele care încă rămân în urmă. Pentru Mureș, imaginea este una relativ stabilă: județul nu se mai află în zona salariilor foarte mici, însă nici nu a intrat în liga marilor poli de creștere salarială.

Datele analizate la nivel național arată că doar patru județe din țară mai au salarii medii nete sub pragul de 4.000 de lei, semn că piața muncii a continuat să împingă veniturile în sus. În acest context, Mureș se poziționează în eșalonul de mijloc, peste cele mai slabe piețe salariale, dar la distanță de București și de județele unde investițiile private, IT-ul, industria avansată și serviciile cu valoare adăugată mare trag media în sus.

Județul Mureș începe anul 2026 cu un salariu mediu net de 5.060 de lei, în creștere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor INS analizate de Ziarul Financiar. Astfel, județul se menține pe un trend pozitiv și nu se regăsește printre zonele din România unde veniturile au scăzut.

Pentru angajații din Mureș, acest lucru înseamnă că județul oferă un nivel salarial mai bun decât zonele rămase la coada clasamentului, însă competiția pentru personal și migrația către centre mai bine plătite rămân probleme reale. Târgu Mureș și zona periurbană sunt susținute de sectoare precum sănătatea, educația, comerțul, producția și serviciile, dar ritmul de apropiere de județele fruntașe depinde de atragerea unor investiții noi și de extinderea companiilor care pot plăti peste medie.

Din perspectiva mediului de afaceri, poziția Mureșului în partea mediană a clasamentului poate fi citită în două feluri. Pe de o parte, județul rămâne competitiv pentru investitori prin costuri salariale mai temperate decât în marile huburi. Pe de altă parte, dacă productivitatea și complexitatea joburilor nu cresc, diferența față de centrele mari se poate adânci. Pentru administrația locală și pentru mediul universitar, miza este clară: mai multe locuri de muncă bine plătite, capabile să țină forța de muncă în județ.

Pe scurt, Mureșul intră în 2026 cu o poziție mai sigură decât județele aflate la coada hărții salariale, dar încă are de recuperat până la nivelul liderilor naționali. Mesajul transmis de harta salariilor este că județul are o bază economică suficient de solidă pentru a evita zona vulnerabilă, însă următorul pas depinde de investiții, productivitate și de dezvoltarea unor sectoare care să ridice constant veniturile angajaților.

Cum stă Mureșul în regiune

Comparativ cu județele din apropiere, Mureșul are o poziție solidă:

• peste Harghita – 4.332 lei (+3,9%)
• peste Bistrița-Năsăud – 4.261 lei (+0,6%)
• peste Sălaj – 4.539 lei (+1,1%)
• apropiat de Alba – 4.909 lei (+5,6%)
• sub Cluj – 6.532 lei (+3,1%) și Sibiu – 5.750 lei (+9,5%)

Diferențele rămân mari

Bucureștiul rămâne lider, cu un salariu mediu net de 7.073 lei (+4,8%), urmat de județe puternic dezvoltate precum Cluj și Timiș (5.904 lei, +2,6%).