Povestea Claudiei Rhedey, stră-stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a, poate fi descoperită la castelul din Sângeorgiu de Pădure
Muzeul dedicat Claudiei Rhedey, care are o legătură foarte strânsă cu istoria regalităţii britanice, fiind stră-stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a fost deschis, vineri, în cinci săli ale Castelului Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, monument istoric din secolul al XVIII-lea.
Vizitatorii castelului vor putea descoperi în acest castel muzeu istoria vieţii frumoasei aristocrate maghiare Claudia Rhedey, care a trăit o impresionantă poveste de dragoste alături de soţul ei, dar şi detalii despre sacrificiul suprem pe care l-a făcut pentru a-l vizita.
La evenimentul de inaugurare a noului muzeu din judeţul Mureş au participat ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, ambasadorul Ungariei în România, Zákonyi Botond, reprezentantul Landului Brandenburg, Klaus Peter Kluger, şi primarul din Sângeorgiu de Pădure, Csibi Attila Zoltán.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
“Cred că este un moment foarte important pentru noi, ca britanici, pentru că avem aici o rudă importantă a familiei noastre regale. Mă bucur să fiu în această clădire bine restaurată şi e o expoziţie admirabilă. Cred că toţi copiii din România vor veni aici pentru că e foarte bine realizată (…) Avem o legătură cu România, cu această familie aristocrată maghiară, dar avem legături şi cu Vlad Ţepeş, Prinţul Charles a spus că este înrudit cu această figură importantă a istoriei României (…) Sunt mândru să fiu într-un loc care exprimă cultura engleză, un loc din care se trag regi şi regine ale Marii Britanii. Prinţul Charles vine deseori în Sângeorgiu de Pădure şi menţine legăturile cu stră-stră-străbunica sa, Claudia”, a declarat ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble.
Ambasadorul Ungariei în România, Zákonyi Botond, a spus că a căutat informaţii pe Internet despre ceea ce ar putea găsi în expoziţia şi în Muzeul de la Sângeorgiu de Pădure, el subliniind că acest aşezământ cultural reprezintă şi o investiţie spirituală, nu doar financiară. “Se ştie că aristocraţia din vremurile acelea trăia pe domenii extinse şi este importantă refacerea acestora, chiar şi ca o amintire. Ne bucurăm de susţinerea acordată şi dorim ducerea la bun sfârşit a proiectului. Sunt încântat de menţinerea acestor legături”, a arătat Zákonyi Botond.
Primarul din Sângeorgiu de Pădure, Csibi Attila Zoltán, a arătat că această legătură dintre familia Rhedey şi familia regală britanică s-a stabilit prin Mary of Teck, regina Regatului Unit, ca soţie a regelui George al V-lea, cea care era nepoata Claudiei Rhedey.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
“Am fost foarte mândri de faptul că, în anul 2008, Alteţa Sa Prinţul Charles de Wales a vizitat locul de naştere al stră-stră-străbunicii sale. Suntem convinşi că în timp va face castelul şi împrejurimile demne de această conexiune. Una dintre pietrele de hotar ale acestei legături este deschiderea acestei legături permanente. Prinţul Alexander de Wurttemberg a fost un prinţ de naţionalitate germană, anii de căsătorie cu Claudia i-a petrecut în Germania. Nu demult a fost scos la iveală jurnalul intim al Claudiei şi am simţit obligaţia de a face cunoscut acest lucru”, a spus primarul.
Muzeograful István Kinda, de la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântul Gheorghe, a subliniat că în 2017 a fost începută colaborarea cu Primăria Sângeorgiu de Pădure, cu scopul de a amenaja mai multe camere în Castelul Rhédey.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
“Acum doi ani am început cercetările privind expoziţia actuală, am realizat cercetări istorice în legătură cu familia Rhedey şi cu istoria localităţii. În prezent avem cinci săli de expoziţie în care prezentăm atât familia Rhedey, cât şi istoria lor începând din secolul al XIV-lea, cât şi istoria, clădirile cele mai însemnate şi vestigii arheologice descoperite în oraş la începutul secolului XX. A fost destul de greu deoarece nu am avut o colecţie, nu am avut nici mobilier, ci doar nişte legende. Datorită cercetărilor efectuate de Feher Janos am putut începe expoziţia pe date istorice, documentate. Am dorit să realizăm o expoziţie ieşită din comun, deşi nu am avut o colecţie despre familia Rhedey, am avut un proiect şi am reuşit să achiziţionăm obiecte prin care dorim să redăm din atmosfera aristocraţiei de altădată”, a arătat István Kinda.
În Muzeul Rhedey a fost expusă şi o copie a jurnalului Claudiei Rhédey, un document olograf de 420 de pagini, aflat într-un muzeu din Germania, care va fi tradus pentru a se afla informaţii detaliate despre viaţa contesei.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Domiciliul familiei nobiliare Rhedey a fost construit în secolul al XVIII-lea, pe locul unui alt castel, a fost renovat în 1759 şi 1809, când a căpătat actuala înfăţişare, iar localnicii susţin că era legat printr-o pasarelă de biserica ridicată vis-a-vis în urmă cu aproape 700 de ani.
Legătura între Castelul Rhedey şi Biserica Reformată, aflată în imediata sa apropiere, persistă şi astăzi, însă doar spiritual, în sensul că în cripta de sub podelele acesteia sunt îngropaţi mai mulţi membri ai familiei Rhedey, inclusiv Claudine, cunoscută drept contesa Claudia Rhedey.
Cripta familiei Rhedey, în care se află Claudia Rhedey, moartă în 1841, a fost complet zidită în 1614 din cauza ciumei şi redeschisă doar pentru a o înmormânta pe contesă – respectându-i-se astfel ultima dorinţă. Cripta a stat închisă din nou, timp de aproape 100 de ani, până în 1935, când au fost efectuate ample lucrări de renovare în interiorul bisericii.
Claudia Rhedey este înmormântată faţă în faţă cu amvonul bisericii, trupul ei fiind identificat după un colier pe care îl primise de la naşii ei de botez.
Deasupra mormântului ascuns sub podeaua bisericii tronează două plăci comemorative din marmură neagră: prima placă a fost donată bisericii în 1905, de către Mary Victoria, prinţesă de Wales, iar cea de-a doua tot de către ea, dar în 1935, când era deja Regină a Angliei.
Prin căsătorie, Claudia Rhedey a primit titlul de contesă de Teck şi l-a primit şi pe cel de contesă de Hohenheim. Claudia Rhedey este strămoş al casei regale Windsor, adică Hanovra – casa britanică schimbându-şi, în anul 1914, numele din Hanovra în Windsor, atunci când Anglia a intrat în Primul Război Mondial împotriva Germaniei.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES
Strămoaşa familiei regale a Marii Britanii s-a născut în 1812, la Sângeorgiu de Pădure, iar fiul ei, Francisc Wurttemberg (Franz Paul Karl Ludwig Alexander Herzog von Teck) s-a căsătorit cu prinţesa Mary Adelaide, stră-străbunica Reginei Elisabeta a II.
Nepoata Claudiei Rhedey rezultată din urma acestei căsătorii, Mary Prinzessin von Teck, s-a căsătorit cu George al V-lea, nepotul reginei Victoria a Marii Britanii şi bunicul Elisabetei a II-a, care, în 1910, a ajuns regele Angliei. Fiul lor, cunoscut sub numele de George al VI-lea, prinţul moştenitor, s-a căsătorit cu o prinţesă din Grecia, Marina (Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon care a trăit între anii 1900 şi 2002), cu care au avut o fiică, Elisabeta a II-a, actuala regină a Angliei.
Claudia Rhedey a murit, la 29 de ani, în urma unui accident petrecut în localitatea Pettau, în Slovenia de astăzi, în timpul unei călătorii întreprinse cu scopul de a-şi vizita soţul, pe Alexandru Paul, principele de Wurttemberg, aflat în acel moment la Gratz. Ea era însărcinată în acel moment cu al patrulea copil al lor.
Din Muzeul de la Sângeorgiu de Pădure aflăm că trăsura în care se afla Claudia şi cei trei copii – Claudine Henriette, Franz Alexander şi Amalie Josephine – s-a răsturnat şi, în ciuda traumelor suferite, ea şi-a continuat drumul călare, lucru ce i-a fost fatal. Durerea lui Alexandru a fost atât de mare, încât acesta i-a păstrat inima într-o sticluţă pe care o ţinea cu el şi a condus singur caii care însoţeau cortegiul funerar până la Sângeorgiu de Pădure. AGERPRES