Remedii pentru mobilitatea articulaţiilor


Reumatism

La trecerea dintre anotimpuri, doftoroaiele satelor îi sfătuiau pe oamenii suferinzi de reumatism să facă o cură cu păpădie. Iată o reţetă extrem de simplă, eficientă şi uşor de preparat.

Salată de păpădie întreagă

Ingrediente:
* Pentru salată: 1 pumn de frunze de păpădie, 1 lingură de muguri de păpădie, 1 rădăcină de păpădie curăţată bine şi tăiată mărunt, 15 g flori de păpădie (se smulg petalele din caliciu), 1 căţel de usturoi, un adaos, la alegere, din: mere, banane sau pere, boabe de porumb (fierte), ciuperci, ouă fierte tari, cubuleţe de pâine prăjită, brânză, nuci sau seminţe de floarea-soarelui, cartofi calzi.
* Pentru sos: 3 linguri ulei de floarea-soarelui, 1 lingură oţet, 1 linguriţă muştar dulce, eventual 1 lin­guriţă jeleu de fructe, sare, piper.
Mod de preparare:
* Se freacă bine cu usturoi un castron de salată.
* Se pun în el frunzele şi mugurii de păpădie clă­tite (scurt) cu apă caldă şi zvântate într-o sită şi se adau­gă rădăcina tăiată mărunt.
* Se prepară sosul, se toarnă peste ingrediente şi se lasă să se marineze 30 de minute.
* Se încorporează o cantitate oarecare de adaosuri (tăiate bucăţele). Merele n-ar trebui să lipsească, pen­tru că atenuează gustul amar al păpădiei. Fiecare îm­bucătură înseamnă sănătate curată şi gust plăcut.
* Se garniseşte salata cu petalele galbene de pă­pădie şi se serveşte imediat.

Ceai pentru prevenirea reumatismului

Pentru a preveni anchilozarea articulaţiilor şi dure­rile reumatice, apelaţi la plante medicinale care elimi­nă din organism reziduurile rezultate din arderi (meta­bolism). Reţeta care urmează e folosită de secole în sa­tele săseşti din zona Sibiului.
Ingrediente (pentru 100 g de amestec): câte o lin­guriţă de frunze uscate de urzică, frunze uscate de mesteacăn şi splinuţă uscată, câte o jumătate de lingu­riţă de scoarţă uscată de salcie şi coada-calului uscată.
Mod de preparare:
* Se amestecă plantele şi se pisează uşor, ca să li se simtă mai bine aroma.
* Se pune o lingură de amestec într-o cană de ceai şi se toarnă deasupra un litru de apă clocotită (apa se toarnă abia la 2-3 minute după ce a dat în fiert, ca să nu se evapore uleiurile eterice).
* Se acoperă cana cu un capac şi se lasă plantele să se infuzeze circa 5-7 minute.
* Se ia capacul, se scutură picăturile de apă de pe el în cană (conţin uleiuri eterice) şi se strecoară ceaiul.
* Se beau 3-4 ceşti de ceai pe tot parcursul zilei. O cură durează 2-3 săptămâni.
Recomandare: pentru un gust mai pronunţat, puteţi adăuga 20 g de frunze de mentă sau de roiniţă. Şi pentru a îndulci ceaiul, puţină miere polifloră.
Efectul plantelor folosite: urzica şi frunzele de mesteacăn sunt adevărate izvoare de tinereţe; scoarţa de salcie conţine substanţe calmante şi antiinfla­ma­torii, iar splinuţa şi coada-calului se numără printre plan­tele “renale” care asigură o bună “spălare” a rini­chilor.

Inflamaţii ale articulaţiilor
Cataplasmă cu brusture şi ulei de măsline

Această cataplasmă are un efect pozitiv rapid în cazul inflamaţiilor acute. Se foloseşte cu succes în artrite, leziunea articulaţiilor, inflamaţia tendoanelor (tendinită), luxaţii, contuzii, hematoame.
Ingrediente: 6 linguri rădăcină proaspătă de brusture, spălată şi tăiată mărunt (cu coajă cu tot), 1 lingură ulei de măsline, 2 picături ulei eteric de le­vănţică.
Cum se procedează:
* Se mărunţesc în mixer bucăţile de rădăcină de brusture, împreună cu uleiul de măsline şi cel de le­vănţică, până se obţine o pastă omogenă, de consis­tenţa unui aluat lipicios. Dacă rădăcina e mai mare sau mai mică, orientaţi-vă după următoarea regulă: o parte de ulei de măsline la 6 părţi de rădăcină.
* Se aplică pasta într-un strat gros de 0,5 cm pe zona afectată, se acoperă cu o bucată de pânză şi se fixează cu un tifon.
* După 1-2 ore, se verifică dacă pasta s-a uscat. Da­că nu, se mai lasă, câtă vreme senzaţia este plă­cută.
* Cataplasma se schimbă de mai multe ori.
* Pasta de brusture se poate păstra – într-un bor­can închis – la frigider, vreme de câteva săptămâni.
Atenţie: cataplasma nu se aplică pe răni des­chise, pentru că brusturele ar putea conţine substanţe dău­nătoare ficatului, care pot pătrunde în sânge. Uti­lizaţi-o, deci, doar pe rănile închise (enumerate mai sus),fără absolut nicio teamă.

Crampe musculare

Ulei împotriva cârceilor

Ingrediente:
* Amestecul 1: 50 ml ulei de migdale sau de su­nătoare, 5 picături ulei eteric de rozmarin, 3 picături ulei eteric de ienupăr, 2 picături ulei eteric de scorţişoară, 2 picături ulei eteric de levănţică.
* Amestecul 2: 30 ml ulei de mig­dale sau de sunătoare, 4 picături ulei eteric de portocală, 4 picături ulei eteric de măghi­ran, 2 picături ulei ete­ric de scorţişoară.
Cum se procedează (pentru ambele amestecuri):
* Se amestecă uleiurile ete­rice cu uleiul de migdale (sau sunătoare).
* Se masează zona afectată a arti­culaţiilor sau a muşchilor.

Picioare dureroase

Pentru “dezmierdarea” încheieturilor: săculeţi cu seminţe sau sâmburi

Săculeţii (sau pernuţele) um­pluţi cu boabe de tot felul sunt o binefacere pentru articulaţiile sensibile. Se aplică reci, călduţi sau calzi, în funcţie de necesităţi. Săculeţii înmagazinează căldură sau frig, pe care le “transferă” în­cet, şi se “lipesc”, uşor, de zona a­fec­tată, calmând durerile.
Săculeţii pot fi umpluţi cu boabe sau cu pleavă. Puteţi folosi după dorinţă: boabe de cereale, de fasole, de rapiţă, pleava de grâu sau mei.
Cum se procedează:
* Săculeţul (pernuţa) se aplică rece sau cald, după nevoie.
* Pentru a încălzi săculeţii, se pun pe calorifer, pe soba de teracotă sau pe alte surse de căldură.
* Dacă sunt folosiţi reci, se introduc într-o pungă de plastic şi se ţin câteva ore la congelator.
* Se aplică reci sau calzi pe zona dureroasă şi se fixează – eventual – cu un şervet sau cu un fular.
* Se lasă să acţioneze câtă vreme senzaţia este plăcută.

Relaxare bob cu bob

Săculeţii cu boabe se folosesc în caz de: con­trac­turi, dureri articulare şi reumatice, pentru destin­dere, pentru stimularea mobilităţii încheieturilor, pentru răcire sau încălzire. Organismul dvs. vă va spune dacă aveţi nevoie de căldură sau de frig.
Atenţie: nu folosiţi săculeţi cu boabe sau pleavă în caz de intoleranţă sau alergie la umplutura respectivă!

Calmarea durerilor, cu ghimbir

Ghimbirul încălzeşte, iar uleiul său eteric, parfu­mat, conţine substanţe asemănătoare, ca structură, aci­dului salicilic, care calmează durerile.
Preparatele de mai jos sunt aro­mate, uşor de reali­zat şi eficiente.

Reţeta 1:
Comprese cu ghimbir

Ingrediente: o rădăcină mică de ghimbir, 100 ml oţet de mere.

Mod de preparare:
* Se taie ghimbirul mărunt, se încălzeşte puţin oţetul şi se toarnă peste el. Se lasă să se pătrundă 10 minute.
* Se îmbibă un ştergar de bucă­tărie în decoct şi se aplică pe articu­laţia dureroasă.
* Se leagă deasupra un prosop – pentru protecţie şi căldură – şi se lasă compresa să acţioneze 20 de minute.

Reţeta 2:
Baie cu ghimbir

Ingrediente: o rădăcină potri­vită de ghimbir.

Cum se procedează:
* Se dă ghimbirul pe răzătoare şi se opăreşte cu 2 l de apă clocotită.
* Se lasă să se infuzeze 15 mi­nute (cu capac), după care se fil­trea­ză.
* Se toarnă decoctul în apa din cadă şi se face o baie de 20 de mi­nute.
* După baie, staţi în pat şi veţi simţi cum pătrunde căldură până în celule şi cum dispar durerile.

Reţeta 3:

Ulei de ghimbir

Ingrediente: o rădăcină mai mică de ghimbir, ulei de susan.

Mod de preparare:
* Se rade ghimbirul şi se stoarce zeama printr-un tifon.
* Se amestecă o parte de zeamă cu 5 părţi de ulei de susan.
* Se fricţionează cu uleiul astfel obţinut membrele dureroase sau, pur şi simplu, picioarele şi mâinile reci.
* Restul uleiului se poate păstra câteva zile într-un borcan cu capac, ţinut la frigider.

Uleiul de ghimbir are o multitudine de întrebuin­ţări: împotriva durerilor, pentru încălzit şi, dacă nu vă doare nimic, îl puteţi folosi în bucătărie – cu spaghete, cu legume sau în salate etc. Le dă un gust minunat!

Sursa: formula-as.ro