Tinerii români, tot mai vulnerabili pe piața muncii: aproape unul din trei nu își găsește un job

Intrarea pe piața muncii devine o provocare tot mai mare pentru tinerii din România. Deși terminarea studiilor ar trebui să marcheze începutul independenței profesionale și financiare, pentru mulți absolvenți drumul dintre facultate și primul loc de muncă este mai lung decât s-ar aștepta.

În martie 2026, rata șomajului în rândul tinerilor români cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 28,8%, ceea ce înseamnă că aproximativ 142.000 de tineri care făceau parte din forța de muncă nu aveau un loc de muncă. (ZF.ro)

Cifra este cu atât mai îngrijorătoare cu cât situația generală din Uniunea Europeană este semnificativ mai bună. La nivel european, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani se situa la aproximativ 15%, mult sub nivelul înregistrat în România. Datele Eurostat arată că problema șomajului în rândul tinerilor este mult mai accentuată decât cea a șomajului general. (European Commission)

De ce le este atât de greu tinerilor să se angajeze?

Una dintre principalele dificultăți este lipsa experienței profesionale. Numeroase posturi considerate „entry-level” vin totuși cu cerințe privind experiența anterioară, ceea ce creează un paradox: tinerii au nevoie de un loc de muncă pentru a acumula experiență, dar au nevoie de experiență pentru a obține acel loc de muncă.

La aceasta se adaugă concurența pentru joburile de început de carieră și diferențele dintre competențele dobândite în sistemul educațional și cele solicitate efectiv de angajatori. Ziarul Financiar identifică tocmai acești factori drept obstacole importante în tranziția generației Z de la studii către un loc de muncă stabil. (ZF.ro)

Problema poate fi observată și după absolvire. În 2025, aproximativ 73% dintre tinerii români care absolviseră recent o formă de învățământ erau angajați, față de o medie europeană de aproximativ 83%. România se afla astfel printre statele UE cu cele mai slabe rezultate la acest capitol. (ZF.ro)

O problemă care depășește generația Z

Șomajul ridicat în rândul tinerilor nu afectează doar persoanele care își caută primul job. Pe termen lung, dificultatea de integrare profesională poate însemna amânarea independenței financiare, venituri mai mici la începutul carierei și chiar plecarea în străinătate în căutarea unor oportunități mai bune.

În același timp, economia pierde o parte din potențialul unei generații educate într-o perioadă în care companiile reclamă, în multe domenii, lipsa candidaților cu competențele potrivite.

Există însă o diferență importantă între rata șomajului în rândul tinerilor și afirmația că „aproape unul din trei tineri români nu muncește”. Indicatorul de 28,8% se referă la tinerii de 15-24 de ani care fac parte din forța de muncă, adică lucrează sau caută activ un loc de muncă. Nu înseamnă că 28,8% din întreaga populație a României cu vârste între 15 și 24 de ani este șomeră.

Ce ar putea schimba situația?

Reducerea decalajului dintre educație și piața muncii ar putea deveni una dintre cele mai importante soluții. Mai multe programe de internship și ucenicie, parteneriate între universități și companii, acces mai bun la consiliere profesională și recrutări entry-level adaptate candidaților fără experiență ar putea facilita primul pas în carieră.

În același timp, angajatorii vor trebui să privească mai atent potențialul candidaților tineri, nu doar numărul anilor trecuți în CV.

Datele actuale transmit un semnal dificil de ignorat: pentru o parte importantă a generației care intră acum pe piața muncii, primul job a devenit una dintre cele mai greu de trecut bariere ale începutului de viață profesională. Iar dacă România nu reușește să scurteze distanța dintre școală și primul loc de muncă, costurile nu vor fi suportate doar de tineri, ci și de companiile și economia care vor avea nevoie de ei.