De interes

Zeci de sortimente de miere, printre care şi cea de negruş şi ciocolata apicolă, la “Sărbătoarea Mierii” de la Blaj

Peste 150 de expozanţi, inclusiv din Republica Moldova şi Polonia, au fost prezenţi, sâmbătă şi duminică, la Blaj, la “Sărbătoarea Mierii”, considerat cel mai mare târg apicol din România, prilej pentru miile de vizitatori să îşi cumpere miere şi produse apicole de calitate, dar şi pentru cei care practică apicultura, la scară mai mare sau mai mică, să se doteze cu cele mai performante echipamente şi utilaje apicole.

Printre participanţii la târg s-a aflat şi singurul “bărcuitor de albine” din ţară, Mihai Grama, mureşean la origine, dar stabilit de mulţi ani în judeţul Cluj.

Printre produsele expuse la standul stupinei Mihai Grama se regăseau inclusiv borcane cu miere de iarbă neagră.

“Iarba neagră, negruşul în denumirea lui populară, este o plantă care creşte în Munţii Apuseni, la peste 1.200-1.500 de metri altitudine, în judeţele Cluj, Alba, un pic în Hunedoara, în vreo două-trei comune din Sălaj şi la fel din Bihor. Cam atât. E o miere gelificată, care nu curge, e ca un jeleu, ca piftia. Este recomandată în afecţiuni ce ţin de sistemul endocrin, de reglarea tranzitului, de infecţii urinare. E un adjuvant şi un remediu, recomandată inclusiv diabeticilor”, a explicat, pentru AGERPRES, apicultorul Mihai Grama.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


El a adăugat că mierea de negruş este singura miere din România şi posibil şi din Europa care se poate scoate diferenţiat. “Dacă într-o ramă am 10 tipuri de miere, tot ce e altceva pot să scot afară şi negruşul să îl scot pur. Nu e voie nici măcar 2-3% amestec de altceva. E singura miere care în standardul ei are peste 20% umiditate, respectiv 22%. La alt sortiment de miere, dacă avem peste 19% deja se produce fermentaţia”, a spus Mihai Grama.

Printre celelalte sortimente de miere produse de apicultor se numără cea de fânaţă de munte, de iulişcă, de păpădie, de păducel, de mană de stejar, de zmeură cu mană de brad, dar şi clasicele sortimente de miere de tei sau de salcăm, dar şi păstură de munte, căpăceală, lăptişor de matcă sau tinctură de propolis.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


Grama a menţionat că are 12 produse montane certificate până acum la Agenţia Naţională a Zonei Montane, de la Vatra Dornei.

Apicultorul a afirmat că este singurul “bărcuitor de albine”, adică vânător de albine sălbatice, cu acte în regulă şi că săptămâna trecută şi-a depus dosarul la Ministerul Culturii şi pentru Tezaur Uman Viu.

“Am primit carnetul de meşter popular de bărcuitor de albine. (…) Eu păstrez tradiţia. Vreau să ducem mai departe această tradiţie, să nu se piardă acest meşteşug popular, despre care care există foarte multe dovezi păstrate în muzeele etnografice”, a spus Mihai Grama.

Apicultorul a mai spus că mulţi studenţi vin în practică la stupina sa, dar şi elevi atunci când e săptămâna “Şcoala altfel”, punctând necesitatea înfiinţării unor ferme pedagogice.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


În ceea ce priveşte valorificarea, pe lângă posibilitatea plasării de comenzi pe site-ul stupinei sale, produsele ajung inclusiv la românii de peste Ocean, dar şi din alte ţări europene, unde sunt distribuite de către o firmă din Braşov. “Comerţul on line a luat amploare, iar comunităţile de români vor să simtă gustul de acasă, gustul copilăriei”, a conchis Mihai Grama.

Un alt expozant, prezent pentru prima dată la “Sărbătoarea Mierii” cu un stand, în trecut el participând la conferinţele apicole desfăşurate în cadrul târgului, a fost ieşeanul Cătălin Maxim, al cărui celui mai recent master este în agricultură.

“Sunt apicultor din comuna apicolă Bârnova şi subliniez că este singura comună apicolă din România, după ce prin Consiliul Local a trecut o hotărâre prin care s-a acceptat că apicultura e principala activitate agricolă de pe teritoriul comunei. Ne mândrim cu peste 20 de apicultori, cu peste 2.000 de familii de albine şi, foarte important, cu trei facilităţi complete de procesare a mierii – vorbim la nivel de fabrică, nu la nivel de stupină, şi cu patru mărci importante, unele recunoscute chiar şi la nivel european”, a explicat Cătălin Maxim.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


În ceea ce priveşte stupina sa, “Târâmul zeilor”, Cătălin Maxim spune că s-a orientat mai mult spre zona care e legată de apiterapie, produsele expuse spre vânzare la Blaj demonstrând de altfel acest lucru, spre încântarea celor care nu se limitează doar la a consuma miere şi atât.

“Foarte puţină lume cunoaşte că România e lider mondial în apiterapie, acel segment al medicinii care studiază exclusiv efectul produselor apicole asupra sănătăţii. Mă refer atât la păstrarea, cât şi la refacerea stării de sănătate. Produsele apicole sunt extraordinare din punctul acesta de vedere. (…). Sunt membru în Societatea Română de Apiterapie, iar produsul cel mai sănătos din acest an, toate fiind recomandate pentru sănătate, este ceea ce eu numesc ‘Hrana zeilor’, care este un preparat apiterapeutic, care conţine tot ce are mai bun stupul, de la miere, polen, lăptişor de matcă, propolis şi, ca invitat special, cătina. E un produs care e foarte potrivit atât pentru energizare, cât şi pentru menţinerea stării de sănătate”, a explicat Cătălin Maxim.

El produce şi sortimentele clasice de miere, adică miere de rapiţă, miere de salcâm, miere polifloră, de floarea soarelui şi de tei.

“Cel mai mult mă mândresc cu mierea de tei de Bârnova, care are o cristalizare foarte particulară. Mierea de tei de Bârnova se distinge prin cristalizarea care trebuie să fie foarte fină, comparabilă cu a rapiţei. Şi, foarte important, şi culoarea să fie cât mai apropiată de alb”, a spus Maxim.

O parte din eforturile sale comerciale sunt direcţionate către copii.

“Am inventat ciocolata apicolă, care conţine 95% miere şi 5% ingrediente din industria ciocolatei, pentru că eu cred că e foarte important să îndepărtăm copiii de consumul de zahăr, care face mari daune. Între ingrediente adaug la miere, în proporţie de 5%, şi nu mai mult, cacao cu un condiment mai special, tonka, sau roşcove, care sunt foarte apropiate la gust cu cacao şi chiar şi la culoare. Am un sortiment care conţine roşcove cu arahide sau un altul de roşcove şi pulbere de mentă. Imităm gusturi de succes din industria ciocolatei. Facem şi un amestec care conţine cafea decofeinizată şi cardamon”, a explicat bărbatul, care îi invită pe confraţii săi apicultori să fie cât mai creativi.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


Maxim a explicat că, în general, apicultura este legată de o mare pasiune, acesta fiind şi în cazul său. În plus, bunicul său, ca orice ţăran de pe vremea lui, avea şi câţiva stupi în curte.

Preferă să facă un pastoral restrâns, rareori depăşind limitele judeţului Iaşi. Are în jur de 100 de familii de albine. “Ca urmare, nu pot să trăiesc vânzând en gros mierea, pentru că mierea en gros are un preţ foarte, foarte mic. Trebuie să vând, producând o cantitate relativ mică, de câteva tone pe an, trebuie să o valorific până la capătul lanţului, deci să ajung la consumatorul final. Pentru mine, e important, pentru că vreau să ştiu cum gândesc oamenii, vreau să popularizez produsele apicole şi din punct de vedere apiterapeutic. Iar târgurile ca acesta sunt o bună oportunitate să schimbăm informaţii către consumatori şi desigur să culegem impresiile lor. E o abordare de marketing”, a spus Cătălin Maxim.

Deşi este acreditat şi Bio, din păcate nu reuşeşte să valorifice acest avantaj al produsului şi, ca urmare, nu marchează produsele ca fiind acreditate Bio, pentru că, spune el, nu ar avea sens “să strice” piaţa de Bio cu un preţ care nu e potrivit acolo.

Tot din Moldova, a venit la “Sărbătoarea Mierii” cu produse mai aparte un procesator din Vaslui, care a lansat pe piaţă miere cremă şi alternativele ei, cu fructe.

“Am adus produse pe bază de miere cremă. Mierea am transformat-o într-un produs cremos, tartinabil, am căutat să rezolvăm problema cristalizării. (…) Am adăugat în miere cremă de fructe, deshitratate şi măcinate, obţinând astfel o alternativă la dulceţurile care sunt pe bază de zahăr. Avem un produs procesat la rece, este un produs cu beneficiile însumate ale mierii şi ale fructelor, cu antioxidanţii şi cu vitaminele din fructe. Totodată, am mai dezvoltat un produs inovativ, pentru prima dată adus în târgul acesta, este mierea cremă cu propolis. De data aceasta, mierea cremă cu propolis este un medicament şi nu un aliment, care acţionează la nivelul gâtului”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Apisrom SRL, Dumitru Râşcanu.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


El a explicat că la mierea cremă cu coacăze sau mierea cremă cu afine, întâlnim atât partea de vitamine şi antioxidanţi, tot ceea ce ne dau bun fructul respectiv, iar mierea cremă cu cătină este “o bombă de vitamina C, care însumează, din nou, beneficiile mierii şi vitamina C din cătină”.

Pentru copii, procesatorul a creat o alternativă la ciocolată, “cioco miere”, o mieră cremă cu cacao.

“Avem şi mierea cu propolis, care este deja în categoria medicament, şi mierea aromată, unde avem căpşună sau zmeură”, a adăugat Dumitru Râşcanu.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


Înfiinţată în 2005, afacerea are ca obiectiv procesarea mierii de albine şi exportul ei, iar în secundar realizarea de faguri artificiali. Mai nou, produce şi miere cu bere.

Produsele sunt valorificate în principal pe piaţa europeană, respectiv cam 80%. Pe piaţa internă, produsele pot fi achiziţionate din marile lanţurile de retail, dar şi prin intermediul mediului online, cu comenzi pe site-ul procesatorului vasluian.

“Am venit la Blaj cu produse pe care micii apicultori nu le au. (…) Îi încurajăm pe apicultori să vândă şi să îşi diversifice produsele şi portofoliul de produse astfel încât să poată să-şi vândă mai uşor produsul lor de bază”, a spus Dumitru Râşcanu.


Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES


Ajunsă la cea de-a XIV-a ediţie, “Sărbătoarea Mierii” este organizată de Apidava SRL Blaj, cel mai mare procesator din România, Primăria municipiului Blaj şi Consiliul Judeţean.
AGERPRES